Se stie ca periodic
carnea poate fi inlocuita in regimul
alimentar cu pestele; fructele si
legumele insa nu pot fi inlocuite cu nimic.
Legumele - izvor de vitamine si minerale
Imaginea
legumelor frumoase si aromate contribuie la cresterea poftei de mincare. Uleiurile eterice din ele actioneaza asupra mirosului si provoaca cresterea secretiei gastrice inca inainte de masa. Legumele sint laudate nu numai din acest punct de dere. In legume se gasesc multe substante diferite necesare organismului, intr-o forma foarte usor de asimilat. Legumele sint asemenea unei cutii pline cu saruri minerale, vitamine, acizi organici,
fibre alimentare (necesare pentru o functionare normala a tubului intestinal si digestiv; ele elimina excesul de colesterol, leaga si elimina sarurile metalelor grele, in aceeasi masura si elementele radioacti, dar si alte substante toxice pentru organism), antioxidanti (impiedica oxidarea intercelulara a grasimilor si in acelasi timp apara celulele de imbatrinirea prematura, de cancer si de alte afectiuni), fitoncide si multe alte substante folositoare. Legumele provoaca o secretie ridicata a sucului gastric (de aceea este recomandata inceperea prinzului cu o salata), contribuie la o mai buna asimilare a mincarurilor cu carne si peste si la o mai buna digestie, stimuleaza circulatia alimentelor prin tubul intestinal, previn aparitia constipatiilor, a aterosclerozei, obezitatii, avitaminozelor.
In tara noastra, cei mai multi dintre consumatori prefera varza, morcovul, sfecla, rosiile, castratii si ceapa. Cit de multe legume se pot consuma pe zi? Nu mai putin de 450 de grame.
Sfecla fiarta - recomandata impotriva constipatiei
Sfecla era folosita inca din antichitate in alimentatie, dar si ca mijloc terapeutic. Proprietatile terapeutice ale sfeclei au fost exploatate in practica lor de medici renumiti din trecut: Hipocrate, Dioscoride. Ei recomandau
sfecla impotriva anemiei, afectiunilor organelor digesti si ale vaselor limfatice, dar si pentru vindecarea ranilor. Cercetatorii ultimelor decenii au confirmat proprietatile terapeutice ale sfeclei rosii. S-a silit ca ea imbunatateste asimilarea albuminelor si participa la formarea substantelor care cresc activitatea celulelor din ficat; activizeaza functia ficatului, are proprietati diuretice, usor purgati, calmante si antiinflamatoare, scade in acelasi timp
tensiunea arteriala. Una dintre calitatile sale este si numarul mic de calorii.
Sfecla fiarta este recomandata pe
stomacul gol (cite 100-l50 de grame) in cazul bolilor de ficat, al constipatiilor, al tulburarilor digesti, al obezitatii si hipertensiunii arteriale. In sfecla este suficient de mult iod (prin continutul de iod, sfecla ocupa unul dintre primele locuri printre legume), magneziu si alte microelemente care previn schimbarile aterosclerotice ale vaselor. In sfecla se gaseste o combinatie unica de sodiu si calciu (10:1), ceea ce contribuie la dizolvarea calciului si eliminarea excesului lui din organism. Ca leguma bogata in iod, sfecla le este recomandata bolnavilor de tireotoxicoza.
Sucul de sfecla (mai ales amestecat cu suc de
ridichi si
morcovi in cantitati egale) este un izvor de vitamine, microelemente si alte substante necesare organismului. Are actiune fortifianta, imbunatateste meolismul, creste continutul de hemoglobina in singe (datorita prezentei in el a fierului, cobaltului si altor microelemente necesare in formarea singelui), imbunatateste continutul lui si scade presiunea arteriala (magneziul din aceasta leguma contribuie la normalizarea tensiunii). Este recomandata administrarea a una-doua linguri de suc inainte de masa, timp de citeva luni. Folosirea regulata a sucului de sfecla contribuie de asemenea la pastrarea prospetimii pielii fetei.
Morcovul nu este indicat in ulcerul gastric
Morcovul este una dintre legumele cele mai folosite, fie proaspat, fie fiert, fie in mincare, in condimente, in bauturi vitaminizante. Morcovul nu este numai un adaos gustos si vitaminizant in regimul alimentar. Cu ajutorul morcovului se fortifica sanatatea. Medicii recomanda morcovul impotriva anemiei, hipovitaminozelor, tulburarilor meolice, constipatiilor, hemoroizilor.
Un morcov pe zi este de ajuns pentru a-i servi organismului copilului o parte din necesarul de vitamine si microelemente. Foarte indicat este morcovul si pentru persoanele supraponderale, pentru ca acestea sufera cel mai des de tulburari de meolism, de ateroscleroza.
Morcovul este folosit la scara larga in alimentatia dietetica, in cazul afectiunilor inimii, vaselor sangvine, rinichilor, ficatului. Morcovul nu trebuie insa consumat in cazul agravarii ulcerului gastric si duodenal, in cazul afectiunilor inflamatorii ale intestinului si in cazurile de obezitate (din cauza continutului ridicat de iod). Proaspat, morcovul se digera destul de greu, provoaca aparitia unor gaze, sucul de morcov insa este foarte usor asimilabil. Dulceata de morcov se asimileaza foarte usor, este foarte recomandata in cazurile de hidropizie. De asemenea, dulceata de morcovi cu miere fortifica intestinul si imbunatateste digestia.
Vaccinul impotriva hepatitei B poate fi inlocuit cu succes cu obisnuitul morcov. Un cercetator german a reusit sa descopere in codul genetic al acestei te genele hepatitei, care raspund de sinteza antigenului folosit in vaccin. Cercetarile in aceasta directie vor mai continua insa.
Varza are la fel de multa vitamina C ca si lamiia
Varza contine multe substante folositoare pentru organism: zahar, celuloza, pectine, vitamina C (in varza alba exista la fel de multa vitamina C ca si in portocale sau lamii si se pastreaza atit in leguma proaspata, cit si in cea gatita), vitaminele B1, B2, B3, P, PP, K, un intreg complex de microelemente, acizi organici, fitoncide.
Varza este inclusa in regimul alimentar in cazurile de ateroscleroza, podagra, pietre la ca biliara, obezitate (varza are un numar de calorii foarte scazut), in gastritele cu aciditate scazuta (in cazul aciditatii crescute varza este contraindicata, pentru ca stimuleaza secretia de suc gastric).
Sucul proaspat de varza este recomandat in cazul ulcerului gastric si duodenal, in gastritele insotite de aciditate scazuta, in colite, colecist, in atonia intestinului.
Sucul pregatit poate fi pastrat in frigider intr-un vas din sticla sau portelan, dar nu mai mult de doua zile, pentru ca in caz contrar sint distruse vitaminele. Cel mai bine este ca sucul sa fie proaspat pregatit si sa se bea cite un pahar cu 20-30 de minute inainte de masa, de trei ori pe zi (pentru a pregati un litru de suc ati nevoie de doua rze).
