Atat studii pe animale, cat si cele pe subiecti umani au demonstrat ca excesul de grasimi mareste riscul de cancere de diverse tipuri, cum ar fi de san, de colon, prostata si posibil alte cancere. Dimpotriva, scaderea nivelului grasimilor reduce riscul imbolnarii.
Cuprins:
Excesul de grăsimi |
sus  |
Studii pe animale au arătat că, dacă nivelul grăsimilor ingerate e scăzut, grăsimile polinesaturate sunt un factor de risc mai mare decāt grăsimile saturate. Totuşi, valabilitatea acestor observaţii la om nu este stabilită īn prezent. In plus, n-au fost īncă identificaţi acei compuşi ai grăsimilor ce produc carcinogeneza, deşi unele studii au confirmat că excesul de colesterol măreşte riscul de cancer. Este necesar să se continue studiile pe subiecţi umani pentru stabilirea rolului exact al colesterolului īn carcinogeneza.
Nu se cunosc motivele exacte ale creşterii riscului de cancer datorită alimentaţiei bogate īn grăsimi. Totuşi, unele experimente de laborator efectuate recent au indicat că producerea de prostaglandină E2 (PGE2) - substanţă produsă īn mod normal īn organism - este mult sporită la animalele hrănite cu alimente bogate īn grăsimi. Nivelurile ridicate de PGE2 perturbă sistemul imuno-defensiv al organismului. Astfel, mărirea riscului de cancer datorită consumului excesiv de grăsimi poate proveni din atenuarea capacităţii defensive contra cancerului. Grăsimile pot activa, de asemenea, ca promotori tumorali.
S-a constatat că niveluri ridicate de vitamină E reduc producerea de PGE2 şi, prin urmare, doze mari de vitamină E ar putea bloca efectele dăunătoare ale consumului excesiv de grăsimi, ceea ce nu īnseamnă că se poate continua acest consum de grăsimi asociat cu mari cantităţi de vitamină, deoarece asemenea practici ar fi extrem de nocive, cantitatea excesivă de grăsimi putānd conduce la atacuri de inimă.
Cantităţile excesive de acizi produşi de bilă şi de acizi graşi pot genera cancer de colon, deoarece īnlesnesc proliferarea celulelor īn colon. O proliferare exagerata de celule īn colon este considerată factor de risc īn cancerul de colon. Calciul din alimentaţie inhibă acţiunea acizilor sus-menţionaţi, făcāmdu-i să precipite şi, astfel, īmpiedică absorbţia lor.
Excesul de proteine |
sus |
Pe baza unor teste limitate asupra unor subiecţi umani, efectuate īn laborator, s-a asociat administrarea excesivă de proteine cu mărirea riscului īmbolnăvirii de cancer la sān, endometriu, prostată, colon, rect, pancreas, rinichi. Ingerarea unei cantităţi mai scăzute de proteine pare să reducă riscul de cancer. Deşi studiile pe animale au confirmat categoric rolul proteinelor īn formarea cancerului, studiile pe om nu sunt concludente. Deoarece dieta occidentală constă īn cantităţi semnificative de carne, bogată sursă de proteine şi grăsimi, este dificil īn momentul de faţă să se determine cu exactitate rolul proteinelor īn carcinogeneza umană. Totuşi, faptul că experienţele pe animale au arătat că doze masive de proteine sporesc incidenţa tumorilor induse chimic sugerează că proteinele ar putea avea un rol similar īn cazul cancerului uman. Sunt necesare studii suplimentare pentru fundamentarea acestei probleme.
Excesul de calorii, īn general, şi excesul de carbohidrati |
sus |
Există unele studii care arată creşterea riscului de cancer proporţional cu sporirea asimilării de calorii, īn general. Dar datele, atāt pentru om cāt şi pentru animale, sunt sumare şi indirecte. Pentru clarificarea problemei, vor fi necesare alte studii.
Nu există date ştiinţifice care să ateste că ingerarea de carbohidrati īn exces ar fi direct legată de creşterea riscului de cancer la animale sau la om. Totuşi, consumul excesiv de carbohidrati poate creşte excesiv totalul caloric asimilat. Vor fi necesare studii suplimentare pentru stabilirea rolului carbohidraţilor īn carcinogeneza umană.
Excesul de grăsimi
