Unele institutii stiintifice - precum Academia Nationala de Stiinte a S.U.A., Societatea Americana de Studiu al Cancerului, Institutul American pentru Studierea Cancerului - au plublicat ghiduri prozorii pentru reducerea factorilor de risc. Aceste ghiduri contin informatii foarte utile, insa nu si recomandari pritoare la suplimentarea alimentarii cu tamine. Totusi Institutul de Cercetare a Cancerului din New York a elaborat ghiduri alimentare ce cuprind indicatii referitoare si la suplimentele cu tamine si alti nutrienti.
Chiar daca nu exista date absolut precise care sa confirme capacitatea taminelor A, C, E, si a beta-carotenului de a reduce riscurile de cancer, exista suficiente studii pe animale si pe subiecti umani care indica necesitatea unor ghiduri deocamdata prozorii pentru suplimentarea dozelor de tamine si minerale.
Cuprins:
Unele indicaţii provizorii privind alimentaţia |
sus  |
1. Măriţi consumul de fructe şi legume proaspete.
2. Sporiţi consumul de produse cu conţinut de fibre până la 22 grame/zi.
3. Reduceţi consumul de grăsimi la 20% din totalul de calorii (1 gram de grăsimi echivalează cu 9 calorii)
4. Evitaţi consumul exagerat de proteine, carbohidrati (zahăr) şi calorii.
5. Reduceţi produsele cu conţinut ridicat de nitriţi sau nitrat. Ori de câte ori consumaţi astfel de produse, luaţi 250 miligrame de vitamina C sau beţi suc de portocale chiar înainte de a mânca
6. Evitaţi să consumaţi cantităţi excesive de carne gătită pe cărbuni, afumată, sau peşte preparat în acelaşi fel.
7. Reduceţi consumul de fructe, legume murate, murături în general.
In tabelul 9 au fost incluse unele fructe şi legume bogate în vitamine ce pot fi consumate dimineaţa, la prânz şi seara.
Micul dejun
. cereale cu bogat conţinut în fibre, lapte cu nivel scăzut de grăsimi, pâine prăjită din faină integrală;
. fructe bogate în beta-caroten, precum caise, mango, piersici, cantalupi;
. fructe bogate în vitamina C - portocale, ananas, căpşuni sau zmeură;
Masa de prânz
. o bucată de pui fără piele, alte produse din carne sau peşte;
. chifle, pâine prăjită sau orez;
. fructe ca la micul dejun;
. mâncare de sparanghel, spanac, broccoli, varză, conopidă, mazăre, fasole, varză de Bruxelles, cartofi;
. salată cu spanac, pătrunjel, castraveţi, roşii, cu o cantitate nu prea mare de uleiuri vegetale, bogate în vitamina E (din germeni de grâu, floarea-soarelui sau măsline);
Masa de seară
. aceleaşi alimente ca pentru prânz;
. în plus, două fructe, la alegere, un pahar de lapte degresat şi un desert cu calorii reduse.
Ghid de suplimente alimentare |
sus |
Beta-caroten
15 miligrame pe zi, oral, o dată pe zi
Vitamina A
5.000 u.i. pe zi, oral, în două prize, dimineaţa şi seara (fiecare priză de câte 2.500 u.i. acetat retinil fiecare)Vitamina C
1 gram zilnic, în cel puţin două doze de 500 miligrame fiecare de vitamină C în tablete sau sub formă de pulbere, oral.
Vitamina E
200-400 u.i., în două prize de câte 100-200 u.i. fiecare, sub formă de alfa-tocoferol sau succinat alfa-tocoferil, oral, de două ori pe zi.
Seleniu
100 micrograme pe zi, în două prize
Alte vitamine
Vitaminele B sunt importante pentru sănătate. De aceea, acestea pot fi luate în doze mai mari decât DZR (de 2 până la 5 ori mai mult în funcţie de vitamină).
Unele îndrumări pentru modul deviată |
sus |
1. Evitaţi cantităţi excesive de alcool, cafea (cu sau fără cofeină), ceai.
2. NU FUMAŢI. Evitaţi expunerea pasivă la fum de ţigară. Nu mestecaţi produse din tabac.
3. Faceţi mişcare (gimnastică) zilnic, douăzeci-treizeci de minute.
Dacă practicaţi gimnastica aerobică, luaţi, în prealabil, suplimente de vitamină.
4. Reduceţi stress-ul.
5. Evitaţi expuneri excesive la soare.
opiilor nu trebuie să li se administreze suplimente de vitamine sau seleniu în dozele prescrise pentru adulţi. Totuşi, se recomandă, pentru copii, administrarea unei multivitamine conţinând DZR. Indicaţiile de alimentaţie şi stil de viaţa sunt valabile şi pentru copii, cu specificarea că, în cazul lor, consumul poate fi redus la 30% din totalul de calorii. Fibrele vegetale pot fi consumate din legume, fructe, cereale.
Beneficii suplimentare ale respectării unui program preventiv contra cancerului |
sus |
Adoptarea dietei, stilului de viaţă, nutriţiei suplimentare pentru prevenirea cancerului constituie elemente utile nu doar în protejarea contra acestei boli. Un astfel de program poate fi util în menţinerea sănătăţii, datorită faptului că vitaminele protejează organismul şi contra efectelor dăunătoare ale unor alţi agenţi nocivi ce nu produc cancer. De pildă, intoxicaţia accidentală cu compuşi de mercur produce severe boli neurologice la om. Doze mai scăzute de mercur pot provoca perturbări comportamentale. Conform unor experimente de laborator, vitamina E reduce riscul îmbolnăvirilor neurologice, dacă suplimente ale acestei vitamine sunt administrate unor animale intoxicate cu compuşi de mercur.
în corp se produc, în mod normal, radicali liberi. Unii din ei sunt necesari pentru menţinerea anumitor funcţii vitale ale celulelor.
Totuşi, dacă radicalii liberi se găsesc în cantitate prea mare, fie din pricina unor disfuncţii genetice, sau din cauza consumului unor agenţi mari generatori de radicali liberi, unele organe vitale pot fi atacate iremediabil. Prezenţa beta-carotenului, a vitaminelor A, C şi E asociate cu seleniu în organism în cantităţi suficiente pot proteja aceste organe de acţiunea nocivă a radicalilor liberi.
Unii oameni de ştiinţă susţin că proporţia dintre cantităţile de radicali liberi produşi în organism şi cantităţile de beta-caroten, vitamine A, C, E şi seleniul administrate poate fi răspunzătoare de ritmul proceselor de îmbătrânire.
De exemplu, cu cât sunt mai mulţi radicali liberi, cu atât mai rapide sunt procesele îmbătrânirii. Dacă aşa stau lucrurile, prezenţa unor cantităţi suficiente de nutrienţi ar putea reduce modificările de vârstă şi, în consecinţă, ar frâna viteza unor schimbări degenerative asociate cu îmbătrânirea, mai ales cele ce afectează creierul. Schimbările de dietă şi stil de viaţă propuse, cât şi recomandările ce vizează suplimentele alimentare pot diminua, de asemenea, riscurile unor boli ale inimii sau ochilor (cataractă). Conform unui studiu publicat în 1993, creşterea dozei de vitamina E reduce riscul bolilor de inimă.
Erori frecvente în administrarea vitaminelor şi altor nutrienţi |
sus |
1. In anii din urmă, s-au publicat cărţi despre nutriţie, unele din ele conţinând informaţii eronate legate de doze şi programe de suplimente alimentare. De aceea, se impune alegerea competentă a cărţilor după care vă pregătiţi dieta; asiguraţi-vă că autorii includ în lucrări referiri pe baze de cercetare, practici medicale, expertize în sfera nutriţiei şi a vitaminelor.
2. Bazaţi-vă aprecierea necesarului de vitamine şi nutrienţi pentru consumul zilnic pe nevoile dv. şi verificaţi-vă aceste doze sfătuindu-vă cu un medic specialist în domeniu, spre a vă convinge că au fost corecte.
3. Nu cumpăraţi vitamine sau nutrienţi ale căror formule nu sunt complet prezentate pe etichete.
4. Nu vă administraţi excesiv nutrienţi ce vă pot dăuna. Pentru stabilirea necesarului, unele cărţi de nutriţie recomandă creşterea dozelor la început până la instalarea unor stări dezagreabile, după care urmează scăderea dozelor până la obţinerea stării de confort. Această metodă este periculoasă, deoarece unii nutrienţi, luaţi în cantităţi prea mari, pot provoca deteriorări iremediabile în organism.
5. Dacă aveţi nelămuriri, consultaţi experţi implicaţi în mod activ în munca de cercetare, învăţământ medical sau tratare a bolnavilor.
Consideraţiile de mai sus vă vor ajuta să îmbunătăţiţi rezultatele dvs. pentru păstrarea sănătăţii şi să reduceţi riscurile de cancer cu mijloace mai ieftine şi mai eficiente.
Unele indicaţii provizorii privind alimentaţia
