Jumatate din ce mancam ne ajuta sa traim; cealalta jumatate face sa traiasca medicii.
Sanatatea nu este contagioasa. Sanatatea nu poate fi nici cum- parata, nici vanduta; ea nu vine nici prin pilule si nici prin potiuni. Sanatatea este rezultatul multor ani de alegeri intelepte. Si chiar daca nu am ultimul cuvant privind felul cum vom muri, sta in puterea noastra sa decidem cum sa traim. A face alegeri care sa promoze sanatatea nu inseamna un sacrificiu, ci un privilegiu, care trebuie pretuit. Cu un ac in urma, filozoful eltian Henri Frederick Amiel scria: In sanatate este libertate, sanatatea fiind prima dintre toate libertatile".
Poate ca nicio alta boala nu este intr-o mai stransa legatura cu stilul de viata ca diabetul zaharat. Iar modul de alimentatie constituie un element primordial care, in ciuda naturii progresi a acestei afectiuni, poate ameliora tulburarile meolice majore ale diabetului de tip 2, intr-o asa masura incat folosirea medicamentelor sa nu fie necesara.
In diabetul de tip 1, rolul alimentatiei este dublu: in primul rand, sa ajute la minimalizarea fluctuatiilor de scurta durata ale glicemiei (in special sa reduca orice tendinta la hipoglicemie) si, in al doilea rand, sa reduca riscul complicatiilor pe termen lung, contribuind la mentinerea glicemiei si a lipidemiei la un nil cat mai bun cu putinta. Sfaturile dietetice pentru diabetul de tip 1 si tip 2 sunt asemanatoare, principiul de baza fiind oferirea alimentelor care sa poata fi consumate si de restul familiei. Majoritatea persoanelor cu diabet de tip 2 sunt supraponderale, avand si alte trasaturi ale sindromului meolic (rezistenta la insulina, niluri crescute de trigliceride si LDL, si scazute de HDL, hipertensiune arteriala si, de multe ori, niluri crescute de acid uric, pe langa hiperglicemie).
Scaderea trigliceridelor si a LDL si cresterea HDL trebuie sa constituie o preocupare deosebit de importanta, deoarece in diabetul de tip 2 dislipidemia poate fi mai importanta ca indicator al riscului bolii coronariene decat la persoanele fara diabet.
Acest modul va va ajuta in schimbarea totala a alimentatiei dumneavoastra pentru a combate sau a preni diabetul, bolile cardiovasculare si numeroase alte boli care fac ravagii in secolul 21.
Furnizand informatiile necesare (prima etapa in luarea unor decizii), inile care urmeaza va vor ajuta sa parasiti alimentele care contribuie la boala si suferinta si sa le savurati pe cele care favorizeaza sanatatea. Procesul acesta implica doi pasi: inlaturarea celor daunatoare si folosirea celor care ajuta la buna functionare a masinariei umane. Care automobilist isi mai permite sa umple rezervorul cu un combustibil neadecvat?
1. Primul pas - evitarea alimentelor care contribuie la aparitia diabetului:
a. grasimile continand acizi grasi saturati (de origine animala)
b. acizii grasi TRANS
c. colesterolul
d. glucidele rafinate
e. proteinele animale
f. sarea
g. alcoolul, cafeaua si fumatul
h. substantele oxidante (prooxidante)
2. AI doilea pas - folosirea alimentelor bogate in componente protectoare:
a. substante fitochimice
b. antioxidante
c. fibre alimentare
d. proteine getale
e. acizi grasi mononesaturati si acizi grasi esentiali
