in linii mari este foarte asemanator cu cel al adultului. Presupune optimizarea stilului de viata (regim
alimentar si exercitiu fizic) si tratament medicamentos cu
insulina la peste 95% dintre pacienti.
Regimul alimentarIn elaborarea regimului alimentar se parcurg aceleasi etape ca la adult.
- Greutatea copilului intre 3-l8 ani va fi raportata la greutatea ideala, conform elului Nr 6.
- Calculul necesarului caloric: Necesarul caloric = 1000 + (100 x Varsta).
- impartirea pe principii nutritive:
» Glucidele r asigura 50-55 % din necesarul caloric. De exemplu: un copil de 10 ani are neie de 2000 calorii pe zi. 1 gram de
glucide elibereaza 4 calorii pentru meolizare. Daca 50% din calorii reprezinta 1000 calorii se r indica 250g de glucide sau H.C. pe zi (1000 : 4 calorii = 250g);
» Proteinele r asigura 13% din ratia calorica. Daca 13% din calorii reprezinta 260 calorii, copilul va ingera 65g proteine (260 : 4 = 65g), intrucat lg proteine elibereaza prin ardere 4 calorii;
» Lipidele r acoperii restul de 740 calorii, ce reprezinta 80g
lipide pe zi (lg de lipide elibereaza 9 calorii prin ardere);
- H.C. r fi impartiti in 6 mese pe zi, pentru a tampona insulinele administrate.
Regimul alimentar va trebui sa asigure o crestere si o dezltare normala a copilului diabetic.
Tratamentul insulinic
Nu exista scheme de administrare a insulinei, cea mai buna schema este aceea care asigura cel mai bun echilibru meolic.
Se urmareste in general mimarea secretiei pancreasului normal. Insulina odata administrata, va impune o anume ingestic de HC. Studii recente (D.C.C.T) au demonstrat ca 4 injectii pe zi, corelate cu alimentatia, sunt cele care asigura cel mai bun echilibru meolic.
Eficienta fiecarei doze de insulina poate fi studiata prin efectuarea de glicemii repetate si glicozurii fractionate.
Astfel:
- Glicemia, glicozuria si corpii cetonici de dimineata ne dau indicatii despre actiunea insulinei administrata seara;
- Glicemia, glicozuria si corpii cetonici efectuate la pranz ne dau indicatii privind actiunea insulinei administrate dimineata; - Glicemia, glicozuria de seara ne informeaza despre actiunea insulinei rapide administrate la pranz sau a insulinei cu actiune intermediara administrata dimineata.
Dozele de insulina se r modifica de la o zi la alta, functie de simptomatologia clinica, efortul fizic, glicemie, glicozurie, alimentatie.
Timpul dintre injectia de insulina si momentul in care incepem sa mancam depinde de tipul de insulina: se va manca Ba 15 minute dupa insulinele cu actiune scurta (Actrapid, Humulin R); la 20-30 minute dupa administrarea de insuline premixate (Humulin M2, M3, Mixtard 30, insumau comb 25 etc.); la 45 de minute dupa insulinele semilente etc. Daca insa sunt semne clinice de hipoglicemie, glicemia este scazuta sau glicozuria este absenta se poate manca si inaintea timpului de latenta.
Daca sunt semne clinice de hiperglicemie, glicemia este crescuta sau glicozuria este crescuta, se poate depasi timpul de latenta mancandu-se mai tarziu, evitand deci o hiperglicemie postprandiala.
Efortul fizic
Efortul fizic este si la copil un mijloc terapeutic. Totdeauna in exercitiul fizic se r scadea dozele de insulina cu 2-4 UI sau se r suplimenta hidratii de carbon.
