Este o complicatie severa, specifica DZ, ce apare la 30-40% dintre bolnavi, dupa 10-l5 ani de evolutie a diabetului, in special la pacientii cu glicemii mari. Sunt afectati ambii rinichi, de 3 procese ce se intrepatrund:
- Atingerea vaselor mici
renale (glomeruloscleroza diabetica);
- Atingerea vaselor mari renale, in cadrul unei ateroscleroze ce apare frecvent in diabet;
- Infectii
urinare repetate (ultimele 2 nefiind caracteristice diabetului).
Stadii evolutive ale ND
ND evolueaza in 5 stadii, ultimul fiind
insuficienta renala cronica, ireversibila, stadiul uremie. Este necesara masurarea permanenta a tensiunii arteriale, ea putand sa creasca inca din stadiul III de boala, iar scaderea ei poate incetini ritmul de evolutie a bolii. Date de laborator:
- Examenul sumar de
urina este foarte util prin datele furnizate: leucocituria, cilindrii leucocitari, pot indica o infectie urinara cand sunt crescute; hematuria minima poate fi prezenta;
- Proteinuria, cand este dozabila indica o ND peste stadiul IV;
- Microalbuminuria arata leziuni renale incipiente, reversibile printr-un bun control meolic si al tensiunii arteriale;
- Ureea,
creatinina si acidul uric crescute arata aparitia insuficientei renale cronice (IRC), ce apare din stadiul 4 al ND.
Desi initial semnele clinice sunt absente putand fi numai valori tensionale usor crescute, ulterior apare astenie fizica, paloare (anemie), edeme ale membrelor inferioare (uneori). Daca nu se efectueaza aceste explorari periodic, este posibil ca nefropatia sa se depisteze direct in stadiul 5. Tratamentul ND
- Regimul
alimentar va fi adaptat de medic de la o etapa la alta, vizand: hidratii de carbon, sarea, proteinele, iar mai tarziu
potasiul si lichidele. In IRC se va indica
mierea de albine, pentru a se putea asigura un
regim alimentar hipercaloric, fara a creste proteinele si
sarea in ratia alimentara. Regimul alimentar hipoproteic va fi demarat imediat ce a aparut microalbuminuria. In momentul in care se demareaza terapia de substitutie renala (dializa), regimul alimentar va fi hiperproteic, pentru a se evita denutritia, care scade durata de supravietuire a bolnavlui;
- Asigurarea permanenta a echilibrului meolic.
Atentie ! Pe masura ce atingerea renala avanseaza, exista riscul hipoglicemiei, deci dozele de
insulina si de sulfamide vor fi scazute progresiv. Biguanidele vor fi contraindicate in IRC, datorita acumularii lor, cu riscul inducerii acidozei lactice;
- Tratament antihipertensiv, cu mentinerea valorilor tensionale aproape de normal; pentru prevenirea complicatiilor se recomanda valori ale TA sub 130/85 mmHg, iar cand a aparut nefropatia se recomanda valori tensionale sub 120/70 mmHg. Sunt indicate ca prima linie medicamentele antihipertensive din clasa inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei si sartanii, dar majoritatea pacientilor cu DZ au nevoie de asocieri de medicatie antihipertensiva;
- Cand a aparut IRC se administreaza: medicamente anabolizante; in anemia accentuata se va administra fier, eritropoietina, sange; hemodializa sau dializa peritoneala se vor demara in stadiul uremie al IRC, dar in diabet se recomanda inceperea acestora la valori mai mici ale ureei si creatininei, aticu persoanele fara DZ; transtul renal se efectueaza de regula concomitent cu cel de pancreas.
