Dupa modul de. folosinta, se deosebesc 3 grupe de soiuri de struguri : pentru masa (consum in stare proaspata), pentru vin si soiuri cu utilizari mixte (pentru masa si pentru vin). Bobitele strugurilor pentru masa sunt mai mari si mai consistente (crocante), de regula mai putin bogate in. zaharuri decat ale soiurilor de vin.
Soiurile de struguri pentru\' masa se recolteaza incepand de la mijlocul lunii august, iar cele pentru vin in octombrie. >
Strugurii in stare proaspata contin : apa (72 ' 73%), zaharuri (16'22%) reprezentate prin glucoza si levuloza acid tartric liber (0,29%), alti acizi organici (0,30'0,35%), protide (0,7%), saruri
minerale (100 g de suc contine in medie, 255 mg potasiu, 25. mg fosfor, 20 mg calciu, 0,5 mg fier, 2 mg sodiu s.a.), provitamina A (0,06 mg la 100 g),
vitaminele B1, B2, PP, 0 (foarte putina); factori vitaminici P (protectori sculari), enocianina (un colorant in
strugurii negri, cu efect tonic), taninuri in pielita (1,2%) s.a. Valoarea energetica a 100 ml must de struguri este de 70 ' 90 kcal.
Stafidele sunt bobite de struguri uscate, provenite de la soiurile fara seminte (Kis-mis, Sultanina, Cornit, Perlet s.a.). Uscarea se realizeaza in cuptoare speciale sau direct la soare. Soiurile de vita pentru stafide se culti si in tara noastra. Stafidele sunt mult mai bogate in fier si in
vitamine decat strugurii proaspeti. Ele dau rezultate bune in tratamentul inflamatiilor cavitatii bucale (gurii), indeosebi a gingiilor. Stafidele fierte in ulei si zeama de
ridichi sunt folosite, incepand din antichitate, ca un leac sigur in unele boli de piele.
» Vinul de stafide se prepara dupa reteta data la Cidrul (vinul) de smochine.In scopuri terapeutice, de la vita de vie [Vins vin if era L.) se folosesc bobitele strugurilor, mustul, uleiul extras din seminte si decoctul din frunze.
Strugurii sunt un aliment-medicament foarte usor digerabil, cu efect conic ' aperitiv, energetic, remineralizant, diuretic, antitoxie, Stimulent si decongestionant hepatic, laxativ, colagog (favorizeaza eliminarea bilei), eliminator al acidului uric, hipotensor si diminuator al colesterolului din sange. Medicii din antichitate foloseau pielitele bobitelor,de struguri, frecate cu sare, in tratamentul inflamatiilor plamanilor si ficatului:
» Sucul de agurida (struguri necopti, verzi, foarte acri), and proprietati diuretice marcante, combate obezitatea.
Datorita insusirilor terapeutice pe care le au, strugurii sunt indicati in cazuri de anemie, demineralizare, surmenaj, conlescenta, sarcina, obezitate, artrititfm, reumatism, guta, litiaze biliare si urinare, pletora, intoxicatii, nefrite, azotemie,
tulburari digestive, dis-pepsii, atonii gastrointestinale, enterite, dermatoze, colesterolemie, ateroseleroza, hepatite, ascite consecutive unor hepatite, avitaminoze etc. Continand mult zahar, strugurii sunt contraindicati in diabet.
» Gura de struguj\'i in stare proaspata (cate un kg zilnic, in doua zile pe saptamana, faia alte alimente) da rezultate bune in obezitate.
» Cura cu must de struguri are efect diuretic, depurativ si anti-sclerozic ; se incepe cn 0,5 litri zilnic, in 3 reprize, cu o ora inainte de mese, apoi, se creste progresiv, pana se ajunge, dupa circa doua saptamani, la 2 litri zilnic, cantitate care se mentine astfel 2'3 zile, fara a se mai consuma alte alimente ; se revine apoi la cantitatea initiala, de care se profita cat mai dureaza sezonul de struguri.
» Turlele ramase de la presarea strugurilor, in procesul de vini-ficatie, pot fi folosite pentru atenuarea durerilor de guta, sciatica si reumatism.
» Decootul din frunze de Vita de vie, cu doua linguri de frunze la o cana, se foloseste in diarei cronice,
hemoragii nazale, alterari ale peretilor venelor (rice, hemoroizi), precum si in
obezitate : se beau. trei cani pe zi : prima dimineata devreme, iar celelalte doua inainte de mese.
» Uleiul din semintele boabelor de struguri este indicat in
dieta hipercolesterolemicilor si in unele afectiuni cardiosculare.
Strugurii se utilizeaza si in cosmetica.
