Fac parte din grupa fructe de padure\", deoarece la noi in tara productia de castane se obtine aproape exclusiv de la castanii din. fond forestier (Castarfea sali Mill.). Castanii cultiti ocupa, deocamdata, suprafete reduse (in nord-vestul Olteniei si in Maramures).
Castanele se coc in septembrie\". in stare proaspata, ele nu se pot pastra prea mult, deoarece mueegaiesc. Pentru a mari pana la cate luni durata pastrarii lor in stare proaspata, se introduc, pe masura recoltarii, in se cu apa rece, in care se tin circa 20 de ore, apoi se scot, se lasa sa se znte, ferite de soare, iar dupa aceea se asaza in straturi, in nisip curat si uscat (V al n e t J., 1986). Acest procedeu poate fi folosit de populatie, pentru partizi mici de fructe.
Castanele contin: apa (52%), amidon (27'39%), mono-si di-zaharide (12'14%), proteine (3'5%), grasimi (4'5%), saruri
minerale 1,03% (foarte mult potasiu ' 50% din cenusa), provitamina A,
vitaminele Bl5 B2, C, PP s. a. Ele se folosesc fierte (piureuri), prajite sau coapte, ca garnituri la diferite preparate culinare, creme,, umpluturi etc.
» Faina de castane, care are o culoare galbena-rosiatica, se utilizeaza pentru fabricarea alcoolului, la prepararea hallei, a ciocolatei, a unor prajituri si bomboane, chiar a painii (in amestec cu faina de grau); ea poate inlocui, la nevoie,
cartoful (piure de castane). De altfel, inainte de introducerea cartofului in Europa, castanele constituiau hrana de baza a populatiei din unele provincii ale Spaniei, Italiei, sudului Frantei s.a. Faina de castane contine circa 7% proteine, 3% grasimi, 83% substante hidrocarbonate (in principal amidon), 4% celuloza si substante minerale, fiind foarte apropiata ca loare nutriti de faina de grau, de
orez si de orz ; ea serveste la prepararea alcoolului si a unor produse de cofetarie (hal, ciocolata, bomboane, torturi, creme, inghetata) sau culinare (sufleu, erochete, piure etc). Din faina de castane se mai prepara paine, placinta, supe, sosuri. Din castanele prajite si macinate se prepara un surogat de
cafea apreciat de consumatori.iIn scopuri terapeutice se folosesc miezul
fructelor de Castan, faina de castane, infuzia din frunze si polenul.
» Miezul de castane are efect energetic (150 ' 200 calorii la 100 g) antianemic, remineralizant, antiseptic al tubului digestiv, stimulator al digestiei, tonic muscular, nervos si venos. Este indicat in astenii fizice si intelectuale, anemii, enterite, enterocolite, dizenterie, hemoroizi, rice s.a. Ca piure, castanele sunt excelente pentru dis-peptici,\' conlescenti si batrani. Ele sunt contraindicate diabeticilor si obezilor.
» Baile cu faina de castane dulci (comestibile) se folosesc in tratamentul reumatismului cardio-articulai\' si endocarditei postreuma-tice. Ele se prepara astfel: faina, in cantitate de 1'1,5 kg, se pune in apa rece, apoi se fierbe 30 de minute, se decanteaza si se adauga apei din cada. vSe poate folosi si extract gata preparat. Durata unei bai este de 15'20 de minute. Se face cate o baie zilnic, timp de 21 zile.
Dupa P e i u 1 e s c u -A 1 e x a n d r i u Maria si PopescuH. (1978), o alta reteta a bailor cu faina de castane dulci (decoet) este urmatoarea : 800 g faina in 5 1 apa; se fierbe 15'20 de minute, apoi se strecoara, iar lichidul rezultat se amesteca cu -apa din cada, care trebuie sa aiba temperatura de 37A°C. in cada se sta 15'20 de minute. Se fac 10'12 bai, cate una zilnic. Sunt necesare 3
cure pe an. Se folosesc in flebite, tromboflebite, rice,
ulcer ricos, edeme traumatice dupa fracturi. Actiunea terapeutica a bailor cu decoet din faina
