in ceea ce priveste volumul productiei si solicitarea pe pietele de desfacere,
merele ocupa primul loc intre fructele speciilor pomicole cultivate in zonele cu clima temperata. Ele sunt reprezentate prin soiuri de vara, cu coacerea in iulie-august (Aromat de vara, Eed Melba, James Grieve s.a.), soiuri de toamna care se consuma in septembrie-noiembrie (Frumos de Voinesti, Parmen auriu s.a.) si soiuri de iarna care se recolteaza in septembrie-octombrie si se pot pastra pana in aprilie-mai, uneori pana in iunie (Jonathan, Delicios auriu, Starkimson, Wagener premiat s.a.). Practic, in conditiile tarii noastre, merele se pot consuma in stare proaspata in tot cursul anului.
Merele proaspete contin apa (77,8'88,5%), zaharuri (7,6'16,4%), acizi (0,16'1,27%), substante tanoide (0,06'0,31%), substante pec-. tiee(0,23 '1,14%), proteine (0,18'0,72%), saruri minerale, celuloza, hemiceluloza, lignina, enzime, provitamina A, vitamina C,
vitamine din grupa B (B1? B2, B6, acid pantotenic, vitamina PP, biotina) si alte substante.
Zaharurile din mere sunt reprezentate prin levuloza (4,15 '8,10 %), glucoza (2,50'5,55%) si zaharoza (3,20 ' 4,55%). Kaportul dintre componentele zaharului total variaza in functie de gradul de maturitate si durata pastrarii merelor. Cu cat aceasta durata este mai lunga, eu atat merele contin cantitati mai mici de zaharoza. Cu toate acestea, merele continua sa ramana dulci, datorita trecerii glucozei in ievuloza (fructoza) si scaderii aciditatii.
Acizii organici se gasesc in mere in forma libera (malic, citric) si combinata (malic, succinic, citric, lactie, salicilic, oxalic). Dupa M e 11 i t k i (citat de P o t e c I. s.a., 1983) exista urmatorul raport intre acizii din mere: 70% acid malic, 20% acid citric, 7% acid succinic si 3% alti acizi.
Substantele tanoide conditioneaza gustul si durata de pastrare a merelor. Feliile de mere expuse la aer imediat dupa taiere se bruni-fica, datorita oxidarif taninului.In semintele merelor AĞe gasesc glucozidul amigdalina (0,6%) si
lipide (20 ' 22%). Asa cum s-a aratat, amigdalina este toxica.
Valoarea energetica a merelor este de 46'84 kcal la 100 g (in medie 60 kcal) in functie de soi si alti factori.
Merele pastrate la + 2A°G si ingroscopicitate de peste 85% pierd in 4 ' 6 luni circa 20% din vitamina C, iar in 8'10 luni 40 %.
Din mere se prepara marmelada, compot, peltea, pasta, pistil, suc, cidru, otet si rachiu.
Merele au si utilizari culinare foarte variate : placinta, tarte, sufleu, tort, cataif cu mere, budinca, omleta, sos de mere, supacrema de mere, mere in aluat etc. Merele proaspete, date prin ra-zatoare, se pot folosi in combinatie cu nuci, cu alte fructe, cu miere, branza de vaci, telina, maioneza etc. Din mere uscate (sub forma de felii) se prepara chisel.
In scopuri terapeutice se folosesc merele proaspete, sucul de mere,
otetul de mere si infuzia din flori de mar.
» Gura de mere. Se reconanda in cazuri de surmenaj fizic si psihic, de anemie,
obezitate (cura de slabire, cu 1 kg mere zilnic, fara alte alimente), infectii intestinale, stari febrile, migrene, convalescenta, sarcina, reumatism,
ulcer gastric, gastrite, boli de ficat, calculi biliari, demineralizate,
diabet etc. Preventisi curativ, merele au actiune favorabila in
hipertensiunea arteriala. Pectinele din mere miscoreaza concentratia colesterolului din sange si contribuie la eli minarea acidului uric. Este suficient sa se manance zilnic doua mere (respecti15 g de pectina) pentru ca fiecare om sa se asigure, intr-o buna masura, contra aterosclerozei si a infarctului (merele contribuie la intarirea muschilor cardiaci si a sistemului muscular, in general). Merele sunt un depuratisanguin si un antiseptic intestinal, deoarece favorizeaza secretia unei diastaze intestinale bactericide. Curatate de coaja si rase marunt, merele constituie, alaturi de morcov, un tratament eficace in diareele acute si\'cronice, la copii (un copil poate consuma 0,5'lkg mere pe zi, in 5 mese), in ente-rocolite, dizenterie, rectocolita, ulcer gastric etc. Consumate seara, inainte de culcare, merele au actiune calmanta asupra sistemului nervos, previn insomniile, usureaza somnul. Ca depurativ, se recomanda a se consuma un mar in fiecare dimineata, iar ca laxativ, un mar in fiecare seara. Nutritionistii bulgari considera merele si
iaurtul ca alimente de baza, care asigura longevitatea (un mar pe zi te scuteste de medic\'1, spune si un cunoscut dicton englez). Merele, indeosebi cele acide, sunt indicate in
diabetul zaharat.
Continutul variat de saruri
minerale confera merelor efect alca-linizant, iar microelementele (fier, cupru, zinc s.a.) stimuleaza acti-Aitatea enzimelor si inlesnesc arderile in organism. Merele contribuie la intarirea organismului si la prevenirea infectiilor aparatului respirator, in cursul iernii si primaverii.
Datorita aciditatii moderate, merele ajuta digestia, provocand prin act reflex o secretie importanta de saliva si de suc gastric. Merele contin un complex de substante antioxidante care modifica sistemul enzimatic din micro zomi*, neutralizand totodata substantelemutagene si cancerigene (M i n c u I. s.a. 1989).
Deoarece pielita merelor .contine de circa doua ori mai mult acid pantotenic si vitamina C decat pulpa, se recomanda ca merele sa fie mancate nedeseojite. in cazul persoanelor cu digestie mai dificila, curatirea cojii devine necesara, insa se va indeparta un strat de coaja cat mai subtire. Cojirea merelor se face foarte usor daca se introduc o clipa in apa clocotita, iar apoi se trec repede in apa rece. in acest caz, nu se inregistreaza pierderi, ca la descojirea cu AĞutitul si nu se schimba nici gustul fructelor.
Merele uscate sunt contraindicate in diabet, deoarece, contin multe zaharuri.
Pe cale externa, merele se ijlosesc in otalgii (aplicarea unui mar copt in cuptor), placi atone (oblojeala cu mere rase si fierte in sucul lor, sau apilicari de suc de mere si ulei de masline, in parti egale), precum si in cosmetica.
» Decodul de mere da rezultate bune in bronsite, reumatisme si afectiuni intestinale. El se prepara astfel : se taie in felioare 2'3 mere necuratate de coaja si se fierb intr-un litru de apa 15 minute.-Se bea dupa pofta. I se pot adauga cateva bucati de radacina de reglisa (lemn dulce). Decoctul poate fi pregatit si din mere uscate, bine maruntite, o lingura la cana ; se beau 3 ' 4 cani pe zi.
» Infuzia din pielita de mere uscata (o lingura de supa la o cana de apa clocotita, lasata 15 minute sa se patrunda bine), in cantitate de 4'6 cesti pe zi, este indicata in reumatisme, guta, oligurie etc.
» Otelul de mere, in scop alimentar si medicinal, se prepara astfel (dupa Suc iu Z. s.a., 1983) : dupa spalare, merele se strivesc sau se rad impreuna cu coaja. Terciul rezultat se toarna intr-un vas de sticla, de lemn sau de ceramica smaltuita, se adauga apa calduta care a fost fiarta in prealabil (0,5 litri apa la 0,4 kg terci de mere). Pentru fiecare litru de apa. se adauga\" 100 g miere de albine sau zahar, 10 g drojdie de bere si 20 g paine neagra uscata. Vasul se acopera si se lasa sa fermenteze la intuneric si la temperatura de 20\"C, timp de 10 zile, amestecand continutul lui de 1 ' 2 ori pe zi. Dupa fermentare se strecoara si se preseaza printr-o panza rara, apoi se adauga la fiecare litru de filtrat inca 50'100 g de miere sau zahar, dupa care se lasa sa-si continue fermentarea la temperatura de 20 '30cC. Dupa 40 ' 60 de zile lichidul se limpezeste si se poate trage in sticle, care se astupa cu dop de pluta, se ceruiesc si se pastreaza in camere reci.
Otetul de mere contine toate mineralele pe care le-au continut fructele (potasiu, fosfor, magneziu, calciu, fier, clor, sulf. fior, siliciu s.a.). Potasiul indeosebi, contribuie la mentinerea echilibrului osmotic acido-bazic din organism.
Cura cu otet de mere este indicata in urmatoarele boli : astm bronsic, ateroseleroza, hipertensiune arteriala, arterita, trombangeita obliteranta, obezitate, cistite, nefrite, spondilita anchilozanta, nevroze, gastrita acuta toxialimentara, insomnii, oboseala cronica, migrene, ameteli, lacimare la persoanele in varsta, sterilitate primara,, graviditate, intoxicatii alimentare, nevralgie faciala etc.
Otetul de mere (doua lingurite la 100 ml apa), in care se adauga 1'2 picaturi solutie Lugol (5% iod si 10% iodura de potasiu), in cure indelungate, contribuie la sporirea longevitatii omului si la prevenirea infarctului.
» Siropul din suc de mere si zahar, in parti egale, fiert la foc domol, pana la consistenta siropoasa, consumat cate doua linguri inainte de flecare masa, are efect laxatisi pectoral, indeosebi la copii.
» Injuzia din jlori de Mar calmeaza tusea.
