And aroma intensa si deosebit de placuta, caisele se numara intre cele mai apreciate fructe de masa, constituind totodata si o materie prima loroasa pentru industria alimentara. Din ele se prepara gem, compot, marmelada, dulceata, suc, sirop, nectar , eaisata, coniac, pistil (pasta uscata care se poate pastra timp indelungat) s.a. Caisele au numeroase utilizari si in cofetarie (inghetate, sufleu, serbet, prajituri, creme). Dulceata poate fi pregatita atat din caise verzi cat si din caise ajunse la maturitate.In conditiile tarii noastre,\" caisele se coc in perioada 1 iulie ' 15 august. Ele sunt reprezentate prin numeroase soiuri, dintre care mai loroase sunt: Timpurii de Arad, Timpurii de Chisinau, Koyal, Mari de Ceriad, Cea mai buna de Ungaria, De Olanda, Trandafirii, Saturn, Venus, Mamaia, Sirena, Litoral, Sulmona, Selena.
Caisele contin apa (84,2'87,7%), zaharuri (7,0'16,6%), acizi (0,40-l,86%), pectine (0,30-0,88%), substante tanoide (0,0A§-0,26%), proteine (0,73-l,50%), celuloza (1,4%), multa provita-mina A,
vitaminele C, P, B1? B2, acid pantotenic, vitamina PP, saruri
minerale s.a.Dintre glucide, in caise predomina zaharoza\'(circa 6%), levuloza si glucoza detinand impreuna numai 2,74%. Dintre acizi, predominanti sunt acidul citric si acidul malic.
» Samanta samburelui de caisa este dulce la unele soiuri si amara la altele. Semintele amare nu trebuie consumate, deoarece contin o substanta toxica, amigdalina. Semintele dulci de caise contin circa 55% grasimi si 28% proteine, ele se fplosesc in cofetarie, ca-si migdalele dulci, sau servesc ca materie prima pentru extragerea unui ulei loros, utilizat in cosmetica, in industria alimentara s.a. Din turtele ce raman dupa extragerea acestui ulei se obtin alde-hida benzoica, glucoza si acid cianhidric. Reziduul care ramane contine\'Circa 30% substante proteice, 12% grasimi si 7'8% celuloza. Acest rezidim, dupa indepartarea amigdalinei si a acidului cian-hidrie, poate fi folosit ca materie prima la prepararea macaroanelor martipanului si a altor produse de cofetarie, precum si ca furaj concentrat pentru, animale. Semintele detin 23'25% din greutatea totala a samburilor de caise. Aceste seminte contin acid panga-nic (vitamina B15) care contribuie la eliminarea fenomenelor de hipoxie (insuficienta de oxigen la nivelul tesuturilor, indeosebi a tesutului muscular cardiac).
De la Cais (Armeniaca indgaris liana.) .in scopuri terapeutice se folosesc fructele, care sunt bogate in substante nutritive, foaj-te di-gestibile (exceptand anumiti dispeptici), cu efect remineralizant, anti-anemic, alcalinizant si diuretic. Caisele uscate (deshidratate) sunt laxative, iar cele proaspete constipante (astringente, antidiareice). Valoarea energetica a caiselor proaspete este de circa 60 kcal la 100 g, iar a celor uscate de circa 306 kcal la 100 g.
» Cura de caise. Se recomanda in toate carentele de vitamina A si oligoeleniente, in cazuri de
anemii (mai ales cand sunt consecutive unor hemoragii), astenie fizica si intelectuala, stari depresive, in somnii, nevroza, stress etc. Caisele sunt un tonic al sistemului nervos si sporesc reactiile naturale de aparare ale organismului. De asemenea, cura de caise este recomandata copiilor rahitici sau cu intarziere in crestere, adolescentilor, femeilor gravide si batranilor. And actiune alcalinizanta (ca si piersicile), caisele contribuie la mentinerea echilibrului acido-bazjc din sangele si tesuturile organismului, diminuand
aciditatea rezultata dintr-o
alimentatie prea bogata in produse
fainoase si carne. Fiind foarte bogate in potasiu, caisele sunt indicate in
dieta potasica a celor care nu trebuie sa consume saruri de sodiu.
And efect tonifiant, sucul de caise se foloseste si in cosmetica.
