Este un arbust (Sambucus nigra L.,) care se intalneste frecvent in stare spontana (salbatica), cu deosebire in zonele deluroase si montane. De circa 15 ani a fost introdus si in cultura. Cu inmultirea si difuzarea acestei specii se ocupa Statiunea de cercetare si productie pomicola din Bujoreni ' Valcea.
Socul se cultiva, in principal, pentru florile si fructele lui.
Florile de Soc sunt grupate in inflorescente foarte mari (cime-umbeliforme, cu diametrul de 12'20 cm) ; au parfum intens, caracteristic, placut; din ele se extrag arome utilizate la cupaje (amestecuri) de bauturi. Florile* se folosesc proaspete sau uscate. Uscarea se face in incaperi cu posibilitati de aerisire (ventilatie).
Fructele Socului sunt drupe baciforme sferice, cu diametrul de 6'8 mm, negre, lucioase. Fiecare drupa din inflorescenta are 3'5 samburi cu cate o samanta.
Eecoltarea
fructelor se face la maturitatea deplina (in august-septembrie). intrucat florile din fiecare inflorescenta se deschid esalonat, si coacerea fructelor din inflorescenta respectiva este esalonata. Deoarece drupolele rezista la cadere, recoltarea se face numai dupa ce ajung la deplina maturitate toate fructele dintr-o inflorescenta, intrucat coacerea este esalonata si de la o inflorescenta la alta, in cadrul aceleiasi te, inflorescentele pot ii recoltate si in 2'3 reprize, pe masura ce se coc. Inflorescentele \"cu fructe, dupa detasarea de ta (cu foarfecele) se pun in ladite, in straturi subtiri; la temperaturi de 2'4A°C, ele pot fi pastrate in stare proaspata pana la 6'8 zile.
» Fructele de Soc contin 5,5'9% zaharuri, 0,9% aciditate,\'0,7% substante
minerale (sunt foarte bogate in potasiu '300 mg la 100 g, bogate in calciu ' 35 mg la 100 g si au un continut moderat de magneziu ' 9 mg la 100 g), provitamina A (0,3 mg la 100 g) etc. in functie de tip si de alti factori, continutul de vitamina C variaza de la 51 mg pana la 104 mg la 100 g pulpa. Este semnalata totodata prezenta vitaminelor din complexul B. in general fructele Socului sunt de circa doua ori mai bogate in vitamina C decit lamaile si jortocalele. Ele au o valoare energetica de cea. 46 kcal la 100 g.
Din fructele Socului se prepara suc, socata, sirop, jeleu , gem si o lulceata delicioasa.In scopuri terapeutice, de la Soc se folosesc fructele, florile, frunzele si scoarta tulpinii.
Florile de Soc contin ulei volatil, rutozide, tanin, sambunigrina, zahar, mucilagii, ^mine (etilamina, izobutilamina) si alte substante. Extractele lor au efect sudorific, antiinflamator, galactogog, usor sl favorizeaza diureza ; sunt indicate si in obezitate.
» Baile cu decoct de flori de Soc se folosesc pentru tratarea ar-tralgiilor (dureri articulare care apar in diferite forme\' de reumatism). Decoctul se prepara din 300 g flori in 5 litri de apa, care se fierb 10 minute, apoi se toarna in baie la temperatura de 37A°C ; durata unei bai este de 15'20 de minute.
» Baile cu infuzie din jrucie, flori si frunze de Soc se folosesc contra reumatismului abarticular. Se oparesc 50'100 g parti de ta\'in 3 litri apa clocotita. Lichidul strecurat se toarna in cada cu apa, la temperatura de 37A°C.
» Cataplasmele cu infuzie din flori de Soc, 30 g flori la 1 litrii de apa in clocot, se folosesc contra reumatismului abatieular, in contuzii, arsuri, erizipel, afectiuni oculare etc.
» Decoctul din coaja (scoarta) lemnului de Soc (doua linguri la 1 litru de apa) se foloseste la tratarea reumatismului (uz extern).
.» Infuzia din flori de Soc, 1 '2 lingurite de flori la 250 ml apa clocotita, are efect puternic
sudorific (provoaca transpiratia) si antinealgic. Se foloseste contra guturaiului, a febrei produse de gripa, a rinitelor (inflamatorii ale mucoasei nazale), a nealgiilor,a reumatismului abarticular, a periartritei scapulohumerale, a obezitatii s.a. Se beau 2 '3
ceaiuri pe zi, caldute. Cu aceasta infuzie se pot face si inhalatii (in cazul rinitelor).
» Infuzia din flori de Soc (30'40 g la litru de apa clocotita), sub forma de bai locale si cataplasme, se foloseste in furunculoza (ajuta la colectarea furunculului), nealgii, sciatica, contra arsurilor si intepaturilor de insecte. Ku se utilizeaza florile proaspete, aplicate pe piele sau pe mucoase, deoarece produc eriteme.
Fructele Socului sunt un bun colorant natural pentru produse alimentare.
