intrucat Nucul (Juglans regia) creste, cultit sau semicul-tit, aproape pretutindeni in tara noastra, din campie pana in zonele de munte, fructele lui sunt folosite in mod curent de populatie.
Miezul nucilor contine : apa(3'5%), grasimi (52,0 ' 77,5%), substante proteice (12'25%) din grupa globulinelor (de natura celor din lapte si oua), saruri
minerale (nuca este fructul cel mai bogat in cupru si zinc), provitamina A,
vitamine din \"complexul B tBx, B2 biotina, colina),
vitaminele C, E, F, P s.a. Valoarea energetica a miezului de nuca este de 560'857 (in-medie 700) kcal la 100 g. Miezul detine 26 ' 60% din greutatea nucii. Un tip loros de
nuci trebuie sa contina minimum 45% miez.
Miezul de nuca se consuma proaspat sau usor prajit (in care caz devine mai digerabil). El este utilizat in diferite produse de cofetarie.
Din
nucile verzi, inainte de intarirea cojii, se poate prepara dulceata.
Nucile trebuie pastrate intr-o camera aerisita, la intuneric, in strat gros de 15'20 cm (care in primele doua saptamani dupa recoltare se rascoleste zilnic, pentru a preveni mucegairea fructelor) sau in saci de panza de circa 20 kg, feriti de rozatoare (sobolani, soareci) si de veverite. Durata pastrarii, in conditii bune, este de i '1,5 ani; dupa aceea, miezul nucilor incepe sa rancezeasca.In scopuri terapeutice se utilizeaza miezul nucilor, uleiul de nuca, coaja verde a
fructelor si frunzele.
» Miezul de nuca este foarte energetic si are efect
laxativ indeosebi cand este prajit usor si consumat dupa un compot de prune sau de mere. intrucat contine tocoferol (vitamina E), care contribuie la scaderea continutului de
zahar din sange si are o cantitate foarte redusa de hidrati de carbon, miezul de nuca este admis in regimul diabeticilor. Substantele grase din miezul de nuca se formeaza prin transformarea zaharurilor si de aceea, pe masura ce ele se acumuleaza, scade continutul miezului in zaharuri. Analizele facut de Radu F. I. (1964) arata ca la inceputul lunii august miezul nucilor continea 12,1'14,5% zaharuri si numai 5,4'8,9% substante grase. Lai septembrie (deci dupa 30 de zile) miezul L continea numai 2,4' 3,2% zaharuri si 56,5'61,8% substante grase/
» Uleiul de nuca, continand peste 50% acid linoleic, este indicat in alimentatia dietetica pentru prevenirea aterosclerozei. El mai contine inozitol, vitamina cu rol vital in cresterea parului. Consumat in cantitate de 50'60 g intr-o
salata de cartofi, seara, timp de 3 zile, are efect A\'ermifug (combate tenia). De asemenea, acest ulei combate
enurezisul (scaparea involuntara si inconstienta a urinei); se imbiba o felie de paine prajita cu o lingurita de ulei de nuca si se consuma in fiecare seara, timp de 15 zile (Valnet J , 1986). Uleiul de nuca se mai foloseste pentru frectionarea corpului la copin rahitici, anemici, precum si in dermatoze (are efect emolient).
» Coaja verde a nucilor (mezocarpul) contine foarte multa vitamina C (1 050 ' 3 040 mg la 100 g), nucitanin 15'20% si alte substante tanoide, alcaloidul iuglon (C6H12O3) atizi organici (malic, citric), fosfati si oxalati de calciu, naftochinon s.a. Are efecte asemanatoare cu ale frunzelor de Suc.
» Frunzele de Nuc contin tanin complex, ulei volatil, acid galic, inozitol, alfa si beta hidroinglona, inglona, vitamina C, i\'lavone (vitamina P), substante minerale s.a.
» Infuzia si decoctul din frunze pot fi folosite pe cale interna si externa and actiune astringenta (antidiareica) datorita taninului, usor hipotensi, hipoglicemianta, antialergica si antiinilaniatorie. Totodata ele sunt un dezinfectant urinar si un antiseptic gastro-intestinal. Au, de asemenea, actiune antisudorifica.
» Infuzia de frunze de Suc, pe cale interna, se foloseste contraAğ diareelor, enteritelor, infectiilor si edemelor renale, in periartritaAğ scapulohumerala (dureri ale umerilor), in diabetul zaharat, in hi-perhidroza (transpiratie excesi), precum si in hipogalactie (producere insuficienta de lapte). Aceasta infuzie se prepara dintr-o lingurita cu frunze maruntite la 200 ml apa clocotita ; se beau doua cani pe zi.
» Decoctul din frunze de Nuc (extern) ' 3 linguri la o cana de 200 ml, se foloseste ca gargara pentru tratarea stomatitelor (boli inflamatorii ale mucoasei bucale). Acest decoct se mai foloseste pentru comprese (in boli de ochi, psoriazis, eczeme, furunculoza) sAğ bai (in reumatism, scrofuloza, leucoree, transpiratie excesi la picioare).
