Alaturi de capsune,
ciresele sunt primele fructe care ajung la maturitate in cursul anului (in jur de 10'15 mai) si de aceea sunt foarte solicitate de consumatori. Sezonul de cirese dureaza 6'8 saptamani (pana in prima decada din iulie). Dupa gust, se deosebesc cirese dulci si cirese amare. Ciresele dulci se obtin numai de la pomii cultiti. Dupa consistenta (taria) pulpei, se deosebesc trei grupe de soiuri de cirese dulci: cu pulpa moale (Cea mai timpurie), cu pulpa semipietroasa (Eamon Oli) si cu pulpa pietroasa (Germersdorf, Hedelfinger, Armonia s.a.), acestea din urma fiind cele mai loroase. Ciresele amare se obtin de la pomii salbatici (ciresii pasaresti) sau de la pomi altoiti. Ele sunt mai mici decat ciresele dulci, mai perisabile (putrezesc repede, mai ales pe timp ploios) si sunt bogate in tanin. Din ciresele amare se prepara o dulceata de calitate superioara, lichior, suc, serbet s.a. /
Ciresele dulci contin^- apa (75'89%), zaharuri (7,7'16,8%), acizi (0,49-l,37%), pectine (0,06-0,39%), proteine (0,54-l,63%), substante tanoide, saruri
minerale (de potasiu, fier, calciu, magneziu s.a.), provitamina A,
vitaminele B1? B2, C, E, P, B6, acid pantotenic, vitamina PP s.a. Valoarea energetica a cireselor este 43'98 kcal la 100 g. Ciresele dulci se folosesc pentru consum in stare proaspata, compot, dulceata, gem, suc etc.
In scopuri terapeutice, de la Cires ' Cerasus avium (L.) Moench. ' se folosesc fructele proaspete si prelucrate , coditele
fructelor si gumele (scurgerile de clei ce apar din crapaturile sau ranile scoartei).
» Cura de cirese dulci (in 1'2 zile pe saptamana, cate 0,5'1 kg-de fructe proaspete, fara alte alimente) realizeaza o excelenta de-puratie organica, inlesnind eliminarea toxinelor din organism. Ciresele au, totodata, actiune antiinfectioasa (maresc reactia naturala de aparare a organismului), antireumatismala si antirahitiea. Ele sunt un reglementator hepatic si gastric, un
sedativ al sistemului netvos, contribuie la regenerarea tesuturilor si au efect laxativ. Sunt indicate in tratarea ateroselerozei, a obezitatii, a unor afectiuni hepatice, a gutei, a artritismului, litiazelor (urinara si biliara), in fermentatii intestinale si eonstipatie. Pentru batrani si dispeptici, ciresele fierte (sub forma de compot si dulceata) sunt mai indicate decat cele proaspete. Se poate face si o cura cu suc de cirese.
» Decoctul din cozi de cirese (sau de visine) se prepara dintr-un, pumn de codite (pedunculi) la 0,6 litri apa rece. Se fierbe 15'20 de minute, apoi se indulceste si se bea caldut, in cursul unei zile, in 3 '4 reprize. Are efect
diuretic (datorita
sarurilor de potasiu). Da rezultate bune in afectiuni ale rinichilor si ficatului. Actiunea diuretica a coditelor de cirese sau de visine creste daca. li se adauga \\ frunze de merisor, seminte de macese, coada calului si frunze de
mesteacan (M ocann St., Eaducan u D., 1989).
» Gumele de pe scoarta Ciresului se folosesc in tratarea artritelor. Aceste gume (cleiuri), dizolte in apa, dau o solutie numita ,,lo-tiune contra pecinginii\". Pecinginea este o boala de piele contagioasa, caracterizata prin eruptie cu basicute care, prin uscare, lasa niste pete scortoase, ce produc mancarime.
