Intrucat Migdalul se cultiva pe suprafete foarte miei in tara noastra, fructele lui sunt folosite de un numar redus de consumatori. Avand o mare valoare alimentara si terapeutica, migdalele trebuie sa detina o pondere mai mare in consumul populatiei.
Fructul Migdalului (migdala) este o drupa eu mezocarpul (coaja verde) necomestibil. Cand fructul ajunge la maturitate, mezocarpui crapa, apoi se zbarceste si incepe sa se usuce treptat. De la cra-parea mezocarpului pana la zbareirea lui sunt necesare 10'15 zile, perioada in care fructele trebuie sa ramana pe pom. Daca migdalele se culeg mai devreme, miezul lor se zbarceste.In functie de soi si de conditiile climatice ale anului, sezonul de recoltare a migdalului dureaza din ultima decada a lunii august pana la sfarsitul lunii octombrie.
Dupa rezistenta endocarpului (cojii), se deosebesc 3 grupe de soiuri de migdale: cu coaja fragila, care se sfarama intre degete; cu coaja semifragila si cu coaja tare (care nu se poate sparge decat cu ciocanul sau cu clestele de fructe).
La migdalele cu coaja subtire si fragila (Hon Pareille, Bumajnii, Ardeehoise, Preanii) miezul (samanta), detine 40 ' 63% (in medie 50%) din greutatea migdalei, iar la cele cu coaja groasa (Sudak, Lo-vrin 18) numai 20'27%.
Miezul migdalelor dulci contine: apa (3,2'5,5%), grasimi (33 ' 70%), substante proteice (15'37%) de natura celor din carne si oua, saruri minerale,
vitamine s.a. Substantele proteice din.migdale fac parte din grupa globulinelor. Globulina specifica migdalelor este amandina. in compozitia ei intra o serie de aminoacizi deosebit de importanti pentru organismul uman, si anume : glutamina, aspara-gina, arginina, izoleucina, histidina, alanina, fenilalanina, prolina. iizina, tirozina si alina. Sub raportul continutului de substante pr
