Omenirea a sat mereu sa gaseasca un elixir al etii vesnice. Din pacate, nu a fost descoperit. Cercetatorii moderni se straduiesc ca omuf care imbatraneste sa-si mentina functionale, vreme indelungata, capacitatile corporale si spirituale, pentru ca ata sa merite a fi traita.
Imbatranirea - un fenomen complex
Procesul de imbatranire este complex si dene zibil prin riduri, albirea si caderea parului, reducerea masei musculare, scaderea in inaltime, insomnie, afectarea vederii si auzului, dispnee (greutate la respiratie) la efort, slabirea memoriei.
In realitate, aceste semne traduc faptul ca procesul de imbatranire implica organe si sisteme ale organismului, le modifica parametrii si randamentul. Conceptul de anti-aging este complexul de masuri care au ca scop deplasarea fenomenelor imbatranirii catre o varsta cat mai inaintata.
Pielea, acest organ important asupra caruia isi pune amprenta fiecare ora de plaja sau de solar, ne tradeaza de la distanta: isi pierde elasticitatea, prezinta riduri si pete, se subtiaza.
Chiar la batranii care nu stiu sa fi fost bolna, irigatia cu sange a organelor, inclusiv a creierului, deci oxigenarea tesuturilor, se diminueaza din cauza pierderii elasticitatii si astuparii partiale a vaselor sangne. Se intelege ca, in aceste conditii tregite, creierul, un mare consumator de glucoza si oxigen, este vulnerabil. Sa nu uitam ca nu numai masa musculara are nevoie de antrenament zilnic pentru a nu se atrofia, ci si celulele nervoase, Ele sunt in stare sa formeze noi legaturi (sa se pastreze tinere\") indiferent de varsta daca sttm sa gustam\", orice mica bucurie, sa fim mai nepasatori fata de necazuri, sa citim, sa conversam, sa dezlegam probleme matematice simple, sa jucam sah sau bridge.
Scaderea in inaltime se datoreaza atrofiei generale legate de o vascularizatie diminuata, dar, se pare, si micsorarii productiei hormonale in organism. Aceste doua cauze duc la reducerea grosimii discurilor intervertebrale si tesutului cartilaginos de la nivelul articulatiilor, precum si a intregii mase osoase.
Cateva teorii despre factorii implicati in fenomenul de imbatranire:
1. Teoria consumului de energie. Plecand de la ideea ca broastele testoase si elefantii - animale cunoscute ca lente\" -traiesc mult, se poate afirma ca a sti sa-ti economisesti energia fizica si spirituala este un secret al pastrarii tineretii.
2. Teoria radicalilor liberi (ROS - Reactives Oxigen Species). in organism se produc fenomene oxidative (de ardere defectuoasa) care tulbura procesul de formare a energiei in mitocondrii (uzinele de energie ale celulei). A sti sa reduci cantitatea acestor adevarate deseuri\" din organism poate fi alt secret al anti-imbatranirii.
3. Teoria hormonala. Odata cu trecerea anilor scade productia hormonala-
hormonii sexuali estrogeni si androgeni, precum si melatonina (hormonul de somn). Or, se stie ca majoritatea proceselor de reparare si regenerare se produc in
somn si ca scaderea hormonilor sexuali contribuie la o serie de procese degenerative.
4. Teoria intoxicatiei\" cu zahar. Este legata de productia de
insulina (hormonul care contracareaza excesul de
zahar in sange). Cei care mananca in cantitati mari dulciuri rafinate, pure, nu zaharuri din cereale integrale, paine, orez, cartofi, forteaza productia de insulina. Cercetarile au demonstrat ca animalele de laborator mentinute la un nivel coborat de insulina traiesc de sase ori mai mult decat celelalte.
5. Teoria alimentatiei. Studiile au aratat ca, astazi, oamenii mananca mult mai mult decat le este necesar. Cercetarile au demonstrat ca animalele de laborator hranite hipocaloric traiesc mai mult decat celelalte, alimentate normocaloric.
6. Teoria stresului. Se stie ca problemele, conflictele, necazurile scad numarul de celule nervoase si
imunitatea (protectia naturala a organismului fata de boli), pe cand bucuria, optimismul sunt adevarate medicamente\" naturale. Un factor de stres poate fi exagerarea actitatii fizice (fitness, jogging etc), dar si practicarea sporturilor cu mare consum de energie (de alergatorii de cursa lunga), care produc in exces cortizolul {hormonul de stres).
7. Teoria mostenirii genetice. Cel putin pana acum, problema mostenirii genetice a fost legata nu de existenta unei gene a etii lungi, ci de prezenta unor mecanisme de aparare si reparare, precum si de lungimea ceasurilor biologice (telomerele) cu care ne nastem. Multe laboratoare din lume lucreaza la schimbarea acestor ceasuri biologice, si cercetatorii sunt connsi ca generatiile itoare vor beneficia de o forma fizica si psihica excelenta pana la varste matusalemice.
Cateva sfaturi pentru a amana fenomenele imbatranirii
1. Un aport suficient de calciu, tamina D2, lumina, un mod adecvat de hranire, miscare zilnica si un aport hormonal condus cu prudenta si chibzuinta medicala pot prelungi tineretea. Aportul hormonal poate fi util, deoarece se stie ca HGH (hormonul de crestere), care are o influenta asupra masei musculare, troficitatii pielii, memoriei, sistemului imunitar, scade categoric cu varsta. Testosteronul, esirogenii si DHEA (dehidroepiandrosteronul), melatonina, eritropoietina nu fac exceptie de la regula - prin urmare, la nevoie, pot fi prescrise de medic.
2. imbatranirea organismului este strans legata de uzura celulei sub influenta asa-numitelor ROS, faimosii radicali liberi. Acesti radicali sunt substante chimice ce pot deteriora atat membrana, cat si formatiunile din nucleul celulei, accelerand scurtarea ceasurilor biologice sau precipitand LDH-colesterina. Complexul de masuri care urmareste introducerea, in
nutritia zilnica, a alimentelor ce contribuie la anihilarea radicalilor liberi insumeaza, de fapt, principiile unei alimentatii sanatoase moderne anti-aging.
lata cateva principii practice importante ale alimentatiei sanatoase:
- 65-70% din
caloriile necesare zilnic trebuie acoperite cu polizaharide de calitate (paine integrala, cartofi,
orez natur, paste
fainoase din faina integrala, fructe si legume);
- proteinele necesare trebuie luate din lapte si produsele lactate, peste, oua, carne, pastai, fiind necesare aprox. 100 g/zi (1,2g/kgcorp);
- cat mai putine grasimi si carne grasa, salam, oua, branza; grasimile sanatoase pron din te (ulei din nuci, scaieti, in, masline, rapita), peste (somon), totalizand nu mai muit de 30% din necesitatile calorice zilnice;
- in ce priveste cantitatea zilnica de alimente, toti cercetatorii sunt de parere ca cine vrea sa traiasca mult si sa fie sanatos trebuie sa manance mai putin (25% sub nevoile calorice);
- din
alimentatie nu trebuie sa lipseasca microelementele cu rol catalizator si anti-radicalii (minerale, tamine). Sistemul anti-oxidativ este complex; el detine enzime ce contin taminele C, E, seleniu, cupru, carotenoide si
- foarte important! - flavonoide.
Dintre cele mai eficiente flavonoide citam:
a. quecetina din ceapa, gutui, mere, varza verde;
b. rutosidul din anghinare;
c. resveratrolul din nul rosu;
d. epigallocatechina din ceaiui verde;
e. naringinul din grepfruturi;
f. hesperidina din portocale;
g. apigenina din (elina;
h. kaempferolul din andive; i. cianidina din cirese.
Pentru a profita de calitatile protectoare ale flavonoidelor:
- mancati
merele si rosiile cu coaja;
- beti suc de mere tulbure;
- fructele si legumele trebuie consumate in sezonul lor;
- daca fierbeti legumele, folositi apa de la fiert pentru sosuri.
Microelementele (lete) se comercializeaza in farmacii. Substante la moda cu aport de talitate:
- carnitina (arzator\" de grasimi); in prezenta unei cantitati mari de tamina C, intensifica transportul produselor de meolism din mitocondrii. Silizeaza membranele celulare, este antioxidativa, protejeaza celulele nervoase si amelioreaza sistemul imunitar. Necesitatile zilnice sunt de aprox. 300 mg, dar uneori sunt necesare doze de pana la 1000 mg. Organismul fabrica aprox. 30 mg. in 100 g de carne de oaie se gasesc aprox. 200 mg;
- coenzima Q10 (ubichinona 10) serveste, la fel ca L-carnitina, la recuperarea energiei de la nivelul mitocondrii lor. Lipsa ei pune in dificultate functionala muschii, inima si alte organe. Organismul o sintetizeaza din fenilalanina, tirozina si metionina. in muschiul cardiac al varstnicilor, cantitatea existenta scade. Dozarea zilnica: 10-30 mg;
- ginkgo biloba si ginsengul imbunatatesc aportul de sange, mai ales la nivelul creierului.
3. Actitatile sportive moderate, adaptate starii fizice a organismului si practicate fara stres sunt binefacatoare.
Regula generala: nici o actitate sportiva nu trebuie sa puna tesuturile in sete\" de oxigen (cu arderi anaerobe).
Antrenorii din salile moderne de sport sunt instruiti sa recomande module de antrenament in functie de TA (tensiunea arteriala) si puls, in timpul si dupa efort.
4. Practicarea metodelor de relaxare este benefica pentru organism: exercitiile de meditatie eficientizeaza miscarile respiratorii; relaxarea tuturor grupelor musculare, dupa contractia lor seriata, constienta, este reconfortanta; antrenamentul autogen\" actioneaza prin autosugestie - pe un fond muzical armonios, te autosugestionezi ca ti-e bine!
Somnul este, de asemenea, deosebit de important. Somnul nocturn profund are un rol regenerator $i de triere a informatiilor primite in timpul zilei. Somnul superficial din timpul zilei (atipeala\" de 10-l5 min.) are un rol de retalizare. O metoda simpla de a nu prelungi atipeala\" de dupa pranz, care ar tulbura ritmul zilei, este de a adormi cu o legatura de chei in mana. in momentul in care cheile cad, somnul superficial dene proiund si e cazul sa te trezesti!
Dintre metodele de relaxare, yoga si rugaciunea sunt cele mai cunoscute,
