Index » Dieta nutritie » Cosmetica
» Fitohormonii sau hormonii vegetali

Fitohormonii sau hormonii vegetali

Sunt substante din te, care au rol in dezvoltarea lor ca si hormonii pentru organismul animal. Ei pot fi obtinuti din seminte, germeni de te, radacini, rizomi.
Actiunea lor asupra organismului este multipla. Unii fitohormoni au rol de a vindeca locurile tamate (ranile), de ex., rostopasca, patlagina, amica etc.
Porumbul verde, nutreturile si hameiul sunt tele cele mai bogate in hormoni estrogeni. Estrogenii vegetali, spre deosebire de cei animali, sunt sili la caldura, la acizi si pot fi administrati si bucal.
Aplicati extem in doze silite, ei patrund in piele fiind bine resorbiti, produc fenomene de intinerire, imbunatatesc tonicitatea tesutului, accelereaza formarea celulelor, stimuleaza circulatia sangelui, actioneaza asupra pielii imbatranite, improspateaza si da matitate tenului.In cosmetica, se folosesc ca extracte din parti de te, combinatii cu vitamine si fermenti.
De asemenea, bogat in fitohormoni este germenul de grau, continand toate substantele necesare cresterii tei, fiind analog oului, de aceea este numit si ou vegetal sau germinativ.
Uleiul de germeni de grau se poate folosi in cosmetica pentru toate tipurile de piele in proportie de 5-l0 la suta la prepararea cremelor cosmetice.
Nu trebuie incalzit peste 40A° deoarece se degradeaza. La fel si cel de germeni de porumb.
Plantele medicinale se folosesc sub forma de bai de te, comprese, aerosoli, inhalatii, ape aromatice, cataplasme sau sub forma de solutii extractive apoase (ceaiuri), and efecte terapeutice riate ca: sodilatarea periferica, antiinflamatorii, cicatrizante, dezinfectante, antibiotice, antiseptice, depurative, emoliente, calmante, revulsive. Cosmetica moderna utilizeaza pe scara tot mai larga preparate cosmetice din te, legume si fructe. Unele te sunt folosite in cosmetica pentru ingrijirea mainilor, ochilor, tenului, nasului, parului, ele pot intra in compozitia mastior cosmetice sau in tratarea unor boli de
piele.
Se folosesc cu succes si sub forma de solutii extractive apoase
ca: infuzii, decocturi, maceratii.

Infuzia

Consta in turnarea apei clocotite peste ta asezata intr-un s smaltuit, se acopera sul, se lasa 10-l5 minute, amestecand din cand in cand, apoi se filtreaza.
Se prepara in general din: flori, frunze, ierburi, folosindu-se 5-6 g la 100 (din partile friabile ale tei).
Decoctul
Consta in fierberea tei odata cu apa timp de 20 de minute, fil-trandu-se dupa racire. Se prepara din parti lemnoase, tari ale tei, radacini, rizomi, scoarta, fructe.
Digestia
Se face la cald, la temperatura de 40-60A°. Vasul cu drogul maruntit impreuna cu uleiul se pune pe baia de apa fierbinte timp de 2-3 ore, mestecandu-se din cand in cand, dupa care se filtreaza. Se pastreaza la rece, in se mici de culoare inchisa.
Macerarea
Este tot o solutie extracti in care se lasa ta in contact cu apa rece timp de 6-8 ore la temperatura camerei.
Se foloseste pentru te ale caror principii active sunt solubile la rece si de la care se extrag mucilagiile: seminte de in, nalba, radacini de althea.

fineturile

Se obtin prin macerarea tei in alcool diluat de 70A° timp de 8-l0 zile, in se colorate, bine inchise, agitandu-se din cand in cand. Se administreaza intern, cu picatura, sau pe o bucatica de zahar.

Apele aromatice

Se obtin din uleiuri volatile extrase din te.

Inhalatiile

Se obtin din te aromatice, sau din uleiuri extrase din ele, antrenati de pori de apa fierbinti, pentru a patrunde in caile respiratorii. Plantele cele mai utilizate in cosmetica sunt:

Musetelul

Contine azulene, este emolient. Se foloseste ca infuzie pentru calmarea tenurilor iritate, congestionate, ofilite, deshidratate. Compresele calde, alternand cu cele reci, activeaza circulatia periferica. Se intrebuinteaza cel mai mult in cosmetica.

Teiul

Contine mucilagii, saponine, acetilcholina.
Se foloseste ca infuzie and rol sedativ si drept comprese 5-l0 minute in cearcanele de ochi. Se mai foloseste si in gomaj ca mucilag.
Nalba
Are proprietati emoliente. Se foloseste ca infuzie, iar radacina ca decoct. in tenurile vestejite, ridate, uscate, deshidratate si cuperozice sub forma de comprese.
Mararul
Este diuretic si usor laxativ. in cosmetica se foloseste ca decoct in cazul tenurilor sensibile. O legatura de marar fiert in lapte pana se obtine un piure ce se aplica ca masca pentru tenuri obosite.
Galbenele
Calmeaza durerile menstruale: 10 g flori la 100gapa; se foloseste in spalaturi ginale, distrugand Trichomonas ginalis. Se mai intrebuinteaza in rani, arsuri. in cosmetica, compresele caldute activeaza tenurile uscate.
Patrunjelul
Macerarea la rece timp de doua ore a unei legaturi de frunze de patrunjel se foloseste drept comprese pentru tenuri iritate, congestionate.
Albastrelele
Au proprietati tonifiante. Se folosesc ca infuzie aplicandu-se comprese din: o lingura de flori la doua pahare de apa, pentru pleoapele ridate si tonifierea muschilor faciali obositi, flasti.
Cimbrul
Este antiseptic si bactericid. Infuzia ajuta la digestie, contra intepaturilor de insecte si in unele boli de piele.
Pentru rani in gat si pentru afte se prepara o apa de gura din 30 g cimbru la 130 g tuica. Se macereaza 8 zile, se intrebuinteaza pentru gargara si se face masaj cu periuta de dinti la gingii. in dureri reumatice se fierb circa 30 g cimbru in 50 g ulei si se folosesc sub forma de cataplasme.
Pentru tenurile grase, infuzie din 20 g cimbru la 500 g apa se aplica comprese.
Izma - menta
Are actiune tonica si antiseptica, se foloseste in bai de aburi si sub forma de comprese in tenurile grase. Ca infuzie, o cana de ceai regleaza bila si inlatura senzatia de voma.
Lenpca
Are rol cicatrizant, tonifiant si calmant. Se intrebuinteaza la baile aromatice si de aburi. Catifeleaza pielea. Se mai foloseste si ca ulei, pentru parfumuri, si in creme la prepararea lor.
Hameiul
Ca infuzie 4% se foloseste drept comprese in tenurile acneice si seboreice.
Sunatoarea
Tonifica si calmeaza. Se intrebuinteaza sub forma de infuzie, compresele and actiune stimulatoare in tenurile uscate si imbatranite.
Urzica

Contine substante azotoase, vitamine: A, B, C, K.

Decoctul de urzica, folosit ca masaj la radacina parului, este

degresant (combate matreata) si intareste radacina.

Crinul
Se foloseste ca infuzie si decoct in tenurile grase. Petalele de crin macerate 8 zile in tuica se intrebuinteaza ca apa de fata degresanta.
Coada - soricelului
Are proprietati antiseptice, antiinflamatorii, antihemoragice si tonifiante pentru tenurile inrosite si iritate.
Trandafirul
Din petalele de trandafir care contin uleiuri eterice, se extrage uleiul de roze folosit la fabricarea parfumului. Infuzia si decoctul din petale uscate se recomanda pentru ochii obositi sau iritati de rimei si fard.
Dupa compozitia lor, tele medicinale se folosesc:
a) Pentru tenuri uscate, deshidratate, ofilite, sunt indicate tele emoliente, stimulatorii si care activeaza circulatia periferica: flori de musetei, galbenele, nalba, coada - soricelului.
b) Pentru tenuri grase seboreice, cu pori dilatati, se folosesc te ce contin taninuri, uleiuri volatile cu efect astringent, antiseptic si calmant, ca: flori de sunatoare, lentica, flori de crin, frunze de menta.
c) Pentru tenurile iritate, seboreice, congestionate - te cu efect antiinflamator, antiseptic si calmant, ca: infuzii din coada-soricelului, musetel, nalba, marar.