Unghiile sunt deseori sediul unor afectiuni care pot deranja sau ingrijora persoana in cauza. Le avem permanent sub obsertie, mai ales pe cele de la maini, iar aspectul lor poate genera problome sociale, relationale, deloc de neglijat. Femeile au privilegiul acoperirii unor imperfectiuni unghiale cu oja de diverse culori; in prezent se pot lipi
unghii false sau se pot imta unghii noi daca afectiunea este netraila. Unghiile, ia fel ca parul, fac parte din categoria fanerelor, si de multe ori, aspectul lor frumos, sanatos, este strans iegat de starea generala a organismului. ingrijirea unghiilor este definitorie, fiind parte integranta a esteticii corporale. Din aceasta pricina, este bine ca orice problema legata de unghii sa fie luata in serios si tratata in cunostinta de cauza, inca de la primele semne, de medicul dermatolog.
Onicomicoza (
ciuperca unghiilor)
Unghiile pot fi atacate foarte des de ciuperci (candida, tricofiti, epidermofiti etc); boala se numeste onicomicoza.
Unghia atinsa de ciuperca este destul de usor de diagnosticat dupa aspect - se ingroasa, devine galben-maronie, friabila si sfaramicioasa, se scurteaza, la extremitatea distala este neregulata, nu mai creste normal, iar sub patul unghial apar depozite albicioase, uneori grunjoase. De multe ori (mai ales in cazul infectarii cu candida) este afectat si tesutul din jurul unghiei (perionixis), care se tumefiaza, devine rosu. infiltrat, chiar dureros, la compresie putand sa apara o picatura de puroi alb-galbui. Diagnosticul cert al cauzei se pune prin examen micologic specific (direct si culturi), care da indicatii asupra tipului de ciuperca implicat si, uneori (cand se efectueaza antimicograma), a medicamentului de ales.
Dintre factorii care favorizeaza aparitia infectiei cu fungi mentionam o preinfectie netratata in zonele din jurul unghiei, incaltamintea din cauciuc ori inlocuitori de piele favorizeaza boala, in special daca se lucreaza in conditii de umiditate crescuta, deoarece produce un mediu propice dezvoltarii ciupercii. Din aceasta cauza, onicomicozele sunt mai frecvente la antrenorii de inot, mineri, la femeile cu ocupatii menajere, la personalul laboratoarelor de cofetarie sau cantinelor. in general, candida ataca mai frecvent femeile, pentru ca prefera umezeala si caldura.
Tratamentul onicomicozelor pretinde un diagnostic cert, de laborator (sunt situatii in care apare falsa impresie ca avem de-a face cu o ciuperca si gresim sau viceversa). De asemenea, terapia locala, topica (cu unguente, creme, solutii, lacuri de unghii etc.), este suficienta in formele usoare de onicomicoza, mai ales la copii. in cazuri mai severe, la adulti si batrani sau la persoane cu imunitate ultorata, este obligatorie ;isacinren cu o terapie generala, cu preparate administrate oral o perioada de timp. Aceasta depinde, in primul rand, de localizarea infectiei. Se stie ca
unghiile de la picioare cresc de doua ori mai incet decat cele de la maini - prin urmare, tratamentul dureaza mai mult decat cel pentru maini. De asemenea, durata terapiei depinde de tipul de medicament folosit. Griseofulvina sau ketoconazolul (preparate mai vechi) trebuie administrate perioade relativ lungi (12, respectiv, 6 luni); terbinafina sau itraconazolul (preparate mai noi) se iau, in general, timp de 2 luni pentru ciuperca unghiilor de la maini si 3 luni pentru cea de la picioare. Aceste substante se concentreaza foarte bine in keratina unghiilor, unde raman chiar dupa oprirea administrarii lor. in consecinta, bolnavul poate stopa medicatia; reactiile adverse de tip toxic, mai ales pe ficat, ale preparatelor mai vechi scad, iar pacientii cheltuiesc mai putin.
Daca unghia afectata este foarte ingrosata, medicamentul patrunde mai greu pana la rful ei; este recomandabil ca unghia sa fie distrusa (chimic sau chirurgical) si abia apoi sa se inceapa tratamentul oral.In peste 90% din cazuri, rezultatele sunt bune, iar recaderile, rare, necesita o noua cura de terapie, de asta data mai scurta.
