mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Alimente-medicament
Index » Boli si tratamente » Tratamente cu plante medicinale » Alimente-medicament
» Usturoiul

Usturoiul







Descriere: ta erbacee din familia liliaceelor, cu gust si miros caracteristic, al carei bulb,compus din bulbi mici de forma lunguiata, este comestibil.
Usturoiul se numara printre cele mai vechi legume de cultura, Fiind cunoscut cu 5000-6000 de ani I.I.Ch. Originar din stepele Asiei centrale, se utiliza in Egiptul antic ca fortifiant; i se cunosteau proprietatile de vermifug, de antiseptic si se recomanda ca antidot impotriva turbarii si muscaturilor de vipera. Mult timp a fost singurul mijloc de combatere a epidemiilor de ciuma care bantuiau in trecut. In medicina traditionala romaneasca se folosea, in trecut, frecandu-se buzele copiilor cu un catel de usturoi pentru a le da forta si a-i apara de boli. Astazi este folosit ca materie prima pentru medicamente hipotensive.
Compozitie: Hidrati de carbon pana la 25%, in care predomina insulina, protide, saruri minerale, iod, siliciu, sulf, vitamina C (cea 0,4%), cantitati mici de ulei volatil format din disulfura de aliprolil (cea 6%), disulfura de alil (cea 6%), trisulfura de alil (cea 20%) si cantitati mici de tetrasulfurade alil. De asemenea, mai contine doua substante uleioase cu puternice proprietati bacteriostatice, si anume alicina si garlicina, care sunt responsabile de actiunea fitoncida, alaturi de alisatina] I si II, care actioneaza puternic asupra stafilococului.


Proprietati: Stimulante, antiseptice,bactericide,hipotensoare,ex-pectorante, febrifuge, vermifuge, afrodisiace etc.
Indicatii terapeutice: Arterioscleroza, artroza, hipertensiune arteriala, vermi intestinali, astm bronsic, boli reumatice, guta, gripa, tuse convulsiva, emfizem pulmonar, stimuleaza apetitul, contribuie la eliminarea balonariloretc.
Utilizarea interna: Are efect hipotensiv asupra circulatiei periferice si asupra contractilitatii miocardului. Preparatele din usturoi coboara si minima si maxima presiunii arteriale; pulsul devine mai rar. Este antihe-moragic si micsoreaza riscul de tromboza, de asemenea se observa o scadere a colesterolului in sange. Are o puternica actiune antibacteriana si se poale folosi ca antidiareic si antidizenteric; i se atribuie proprietati anticaneerigene. Atenueaza colicile produse de dispepsiile de fermentatie, stimuleaza apetitul, este tonifiant al stomacului, contribuie la eliminarea balonarilor, este carminativ, stimuleaza secretiile biliare. Se recomanda in tratametul oxiuriazei. Se recomanda in bronsite cronice, gripe si rinile, in astm, emfizem pulmonar si in tuse convulsiva. Sporeste diureza, actionand asupra eliminarii de acid uric si urati, de aceea se foloseste in litiaza urica, in guta, reumatism, artritism.
Utilizare externa: Este folosit la vindecarea plagilor infectate, a ulceratiilor, are proprietati sedative in cazul unor plagi insotite de dureri de nalura reumatica sau datorate unor inflamatii ale conductului auditiv extern. in tratamentul oxiuriazei se foloseste in clisme. Tratamentul extern se completeaza cu cel intern. Este un bun remediu contra bataturilor si negilor.


Mod de administrare: Singurul impediment in folosirea usturoiului eslc mirosul sau penetrant, care poate fi evitat doar partial, prin igiena repetata a gurii cu paste de dinti puternic mentolate si clatita cu alcool foarte diluat, luandu-se totodata si 1-2 lete de carbune medicinal.
Are contraindicatii in bolile gastrice si intestinale, in simptomele congestive pulmonare, deoarece accentueaza starea iritativa; de asemenea, nu se va administra mamelor care alapteaza, deoarece transmite gustul si mirosul sau laptelui, putand duce la intarcare.
intern: Se consuma crud, cate 2-3 catei pe zi (in mancare sau salate); macerat (3-4 catei zdrobiti, pusi la macerat pentru 6-8 ore intr-o cana cu apa sau lapte fiert in clocot), o cana in fiecare dimineata, timp de 3 saptamani, pentru viermi intestinali; sirop, din 50 g usturoi decojit, fiert in 200 ml lapte sau apa, care se filtreaza si se indulceste cu 50 g zahar si se iau 2-3 linguri pe zi (in cazul teniei, se bea toata cantitatea dimineata pe stomacul gol), repetandu-se mai multe zile la rand pana la expulzarea parazitului; siropul este recomandat si pentru reumatism, guta, tahicardie.
Se poate lua si sub forma de tinctura (50 g catei decojiti se lasa la macerat 10 zile in 250 ml alcool, agitand periodic continutul). Dupa filtrare, se recomanda cate 15 picaturi, de doua ori pe zi.
extern: Solutie cu 10% suc de usturoi si 1-2% alcool, pentru dezinfectarea ranilor; tampon imbibat cu suc pentru calmarea durerilor de urechi; cataplasme de usturoi ras, aplicate seara si pastrate pana dimineata, timp de circa 15 zile, pentru combaterea negilor si bataturilor; se aplica bulbi fierti, cat se pot suporta de calzi, pe zona interesata (se repeta de mai multe ori pe zi); in dureri de dinti, se aplica urgent, local, o pasta din usturoi zdrobit amestecat cu unt proaspat.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor