Descriere: Planta erbacee anuala din familia gramineelor, and radacina lunga de peste 100 cm si franzele lanceolaie liniare. Inflorescenta graului este un spic, iar fructul o cariopsa. Cultura acestei te se practica in conditii de clima si sol foarte diferite, ajungand pana la 60° latitudine nordica,in Suedia, si 67°44\', in Murmansk. Sunt cunsocute 20 de specii, dintre care 16 cultite si 4 spontane. Cea mai raspandita specie cultita este Triticum vulgare, pe suprafete mici cultindu-se si Triticum durum,in special pentru paste fainoase.
Cercetarile arheologice au dovedit ca
graul este una dintre cele mai vechi te de cultura, fiind cunoscut in Asia cu 5000-6000 de ani il.C si in Africa (Egipt) cu 4000 de ani i.I.C. in Europa, graul era cunoscut inca din neolitic. in America a fost introdus in cultura in 1528 (pe teritoriul SUA se culti din 1602, iar in Canada din 1812).In antichitate, Egiptul era socotit cel mai important centru al culturii graului si principalul furnizor pentru cetatile grecesti si pentru Roma.
Pe teritoriul tarii noastre, graul (Triticum monocoecum) a fost cultit din neoliticul timpuriu (cea 5500-3500 I.I.Ch.) treptat fiind inlocuit cu Triticum vulgare. Istoricii antichitatii, intre care si marele Herodot, au facut in operele lor referiri elogioase asupra bogatiei tinuturilor noastre in grau si miere. Herodot spunea ca, de fapt, graul era cultit atat pentru hrana populatiei cat si pentru nzare. in anul 335 iJ.Ch., in timpul campaniei fulgeratoare a lui Alexandru Macedon impotri triburilor tracice de pe malul Dunarii, ca sa poata inainta, el a fost nevoit sa-si croiasca drum cu lancile prin holdele de grau, semn ca agricultura era una din indeletnicirile de capetenie aie getilor. Astazi, in lume graul se culti pe circa 235 000 000 ha, ceea ce reprzinta 17% din suprafata arabila a pamantului, fiind cea mai intinsa cultura.In scop terapeutic se foloseste graul incoltit si tarata.
1. GRAU INCOLTIT
Compozitie (la 100 g):
glucide 45 g; proteine 20 g;
lipide 0,5 g; fosfor 1 g; calciu 75 mg; vitamina E 7 mg; vitamina B, 1,5 mg; vitamina B2 0,5 mg; fier, cupru, lecitina (in cantitati infime).
Valoarea energetica: 100 g grau incoltit = 396 calorii.
Mod de preparare: Se pune Intr-O farfurie adanca un pumn de boabe de grau bine spalate, peste care se turna apa calduta pana la marginile farfuriei; dupa 24-36 ore (in functie de anotimp), graul fi scos si pus intr-o alta farfurie, plata, unde mai sta inca 2-3 zile, timp in care fi stropit periodic cu putina apa, pentru a sta umed in permanenta si a incolti mai repede. Aparitia unor mici pete atbe pe boabele de grau inseamna inceputul germinatiei, semn ca ele pol fi consumate.
Indicatii terapeutice: Anemie, anorexie, oboseala, de mineralizare,
tulburari de crestere, impotenta sexuala, frigiditate, sarcina, tuberculoza.
Contraindicatii: Hipertensiune arteriala.
Mod de folosire: Adultii, cate 2-3 lingurite pe zi, iar copin, cate 1-2 lingurite, in ambele cazuri cate 10 zile pe luna. Boabele de grau incoltit vor fi bine mestecate in gura sau trecute printr-o masina de tocat came, apoi mestecate (in gura). Ele pot fi consumate simple sau puse in mancare (lapte su ceai).
2. TARATA
Compozitie: Fibre vegetale (celuloza),glucide, proteine, vitamine, saruri
minerale etc.
Proprietati: Umfla si maresie de mai multe ori bolul
alimentar si fecal, datorita marii sale puteri de absorbtie a apei.
Indicatii terapeutice: Constipatie,
litiaza biliara,
obezitate (produce senzatie de satietate), profilaxia cancerului de colon, laringita.
Mod de folosire.: 3-4 linguri in fiecare zi, puse in mancare, in lapte, in iaurt, in branza de ci proaspata etc. in lipsa taratei se consuma
paine neagra, cereale nedecorticate (fierte sau sub forma de terci) fulgi de oz. Pentru laringita se pun 150 g larate in 2 1 apa clocotita. Cine doreste poate adauga miere sau zahar. Se bea in decursul unei zile in loc de alte lichide, dar foarte fierbinte.
