Descriere: Varianta de ridichi; cu tuberculii mici, rotunzi sau lunguieti, cu coaja alba sau rosie.
Compozitie: Bogalc in vitamina B,C, P, iod, magneziu, sulf si alte minerale.
Indicatii terapeutice: Vitaminoze, rahitism, Ridiche
lipsa de pofta de mancare, piatra la rinichi si ficat, bronsite,
astm bronsic, tuse.
Mod de administrare: Ca aliment se folosesc atat ridichile, cat si frunzele crude, in salate. Dar pot fi folosite nu numai in chip de cruditati, ci si in supe.
Frunzele, pe langa bogatul lor continut in vitamine, ajuta si la o mai huna
digestie a propriilor lor radacini pe care le consumam de obicei, fiind stiut ca aceasta in cantitate mare produc indigestii sau eructatii noclumc, cand se consuma seara. in boli de ficat, piatra la ficat,
litiaza urinara, boli reumatice, anorexie, se recomanda suc proaspat, preparat prin zdrobirea si presarea ridichilor, 20-25 g pe zi (unii autori recomanda chiar 100-400 g de suc pe zi).
Pentru
tuse rebela se poate prepara un sirop foarte eficace: se asaza seara intr-un vas cate un strat de
ridichi rosi sau negre, taiate marunt, si un strat de bucatele de
zahar (sau zahar candel) aslfcl incat sa se totalizeze trei straturi pentru fiecare. Se lasa la macerai 12 ore, iar dimineata se va recolta siropul format, din care bolnavul va lua 6 linguri pe zi. Accsl sirop se mai poate recomanda copiilor anemici, fara pofta de mancare, in stari de oboseala etc. Ridichile negre, care impreuna cu nucile, maslinele si alunele asigura neile de saruri
minerale in timpul iernii, au aceleasi indicatii tot timpul anului. Un amestec de ridichi, suc de mes-leacan si roiba are bune rezultate in piatra la rinichi, cu precizarea ca el trebuie asociat cu consumul a 3 litri de apa pe zi.
