Scopuri Sunt de a trata pacientul si boala cat de bine se poate - si de a asigura sprijin si sfaturi pentru rude. Este internarea necesara? Da, daca pacientul reprezinta un pericol pentru el sau pentru altii, sau daca spitalul este singurul loc unde poti fi sigur ca pacientul va primi tratamentul de care are nevoie. Trateaza simptomele acute cu tranchilizante majore (neuroleptice, de ex., clorpromazina 25 mg/8 h PO pana la 1 g/zi (500 mg la varstnici); copii: 0,5 mg/kg/4 - 6 ore PO, daca > 6 ani 1/3-l/2 din doza adultului, maximum 75 mg/zi).
Acestea reduc de obicei halucinatia si delirurile in decurs de trei saptamani (dar este posibil sa nu determine ameliorarea starii pacientului); efect complet in 3 luni. Tratamentul pe termen mai lung include ajutarea pacientilor pentru inceperea unei vieti cat mai normal posibila, intr-un mod ificat, clar.
Urmareste sa reduci sansa de recadere prin tratament cu neuroleptice continuu si prin incercarea de a asigura un mediu inconjurator lipsit de stres. Rudele trebuie ajutate pentru a nu fi nici foarte critice, nici foarte protectoare cu pacientul.
Pacientul cu psihoza acuta, violent (cazuri rare)
» Recunoaste semnele de artizare precoce: tahipnee, pumni stransi, strigate, canta, are agitatie psihomotorie, miscari repetiti, pas de defilare, gesticulatie. Propria ta intuitie poate fi de ajutor in aceasta situatie. La primul semn de violenta cauta ajutoare. Daca esti singur, asigura-te ca esti mai aproape de usa decat de pacient.
» Nu sta singur cu pacientul; daca este nevoie cheama politia.
» incearca sa-l calmezi si sa vorbesti cu pacientul. Nu il atinge. Foloseste limbajul corporal pentru a-l calma (stai linistit, cu palmele desfacute, atent1).
» Obtine consimtamantul lui. Daca pacientul nu este de acord cu tratamentul, poate fi administrat tratamentul de urgenta pentru a-i salva viata, sau pentru starea lui care se agraaza ser -cu aprobarea rbala a oricarui medic.
» Foloseste forte minime pentru asistenta pacientului (dar poate fi nevoie de barbati puternici).
» Daca este necesar administreaza unul dintre medicamentele urmatoare IM, monitorizeaza TA la fiecare 4 h.
» Akatisie (agitatie) si parkinsonistn (administreaza orfenadrina 50 mg/ 8h PO sau benzohexol 1 - 4 mg/6 h PO - numai la nevoie.
» Reactii distonice (de ex., torticolis, opistotonus, apar de obicei in prima saptamana si raspund la biperiden 2-5 mg IM sau IV).
» Dischinezia tardiva (miscari de masticatie, grimase, miscari coreo-atetozice) -poate fi irersibila, sau poate raspunde la tetrabenazina 50-200 mg/zi PO (de obicei se administreaza numai dupa ce s-au observat efectele timp de aproximativ 6 luni de la intreruperea medicamentului).
Alte ES: TA,
ejaculare tardiva, depresie, convulsii, icter, opacitati corneene, rash, -IWCC si sindrom neuroleptic
malign (hipertermie, rigiditate, distonie,
tulburari de constienta) care este rar (dar letal).
Tratamentul de intretinere Pana la 2/3 din pacienti vor prezenta recadere in cazul intreruperii medicatiei neuroleptice in decursul primilor 5 ani de tratament.2 Deoarece nu se poate sili care persoane necesita profilaxie si deoarece o recadere psihotica este posibil sa aiba efecte gra, cel mai bun este acela care ofera profilaxie tuturor pacientilor, cu doza eficienta cea mai scazuta si prin injectii depot daca cooperarea este o problema. Flufenazina decanoat in doza scazuta (5 mg IM la fiecare 2 saptamani) este probabil la fel de eficienta ca si doza de 25 mg/2 saptamani IM si determina anxietate si
depresie cu o frecnta mai redusa.3 Cu ambele doze, aprox. 40 % din pacienti pot prezenta semne de recadere moderata in decursul primului an. La primul semn de recadere dubleaza doza.3 Tratamentul continuu cu clorpromazina administrata oral2 poate fi de asemenea eficient. Cauta sa mentii doza sub 100 mg/zi.
Esecuri terapeutice: 30-50% din pacienti pot beneficia in mare masura de clozapina. ES: agranulocitoza la 0,5 % (fatala la aprox. 10% dintre acestia, in ciuda serviciului de monitorizare WCC (obligatoriu); convulsii (la 14% daca doza este > 600 mg/zi PO); rniocardita ; sedare -dar nu dischinezie tardiva: antagonismul ei pentru receptorii D2 din corpul striat este redus ativ cu antagonismul pentru S2 si Sic (MMC, p.407). Risperodona (blocheaza receptorii D2, 5-HT2, al si a2) este un nou agent care poate imbunatati atat simptomele poziti cat si cele negati.
