Sedinta 3 Dl. Smith a relatat ca a inceput sa duca o ata mai activa. El s-a inscris intr-un club si a fost la bar odata, unde a avut o discutie scurta cu un vechi cunoscut. El mi-a spus despre cat de mult i-a limitat ata de-a lungul deceniilor sotia lui, cu personalitatea ei restrictiva, si cum in prezent, fiind liber de constrangerile pe care i le impunea, s-a simtit novat. Acest sentiment de novatie s-a intensificat ori de cate ori a facut ceva ce sotia lui ar fi dezaprobat, de exemplu, sa conduca masina noaptea.
L-am incurajat sa vorbeasca despre stilul lui de ata cotidian si a povestit cum se comporta inca, ca si cum sotia lui ar fi inca in ata, lasand loc pentru ea pe partea \"ei\" a patului dublu si cum umbla incolo si incoace prin casa ca si cum ar astepta-o sa apara. A recunoscut ca a auzit vocea sotiei lui strigandu-l din cand in cand si a trebuit sa il asigur ca aceste halucinatii nu sunt un semn ca \"innebuneste\".
Mi-a povestit despre cum a ajuns sa-si dea seama ca el, nu ea, ar fi putut alege fie sa-si impuna restrictii fie sa-si ingaduie sa faca ceea ce ii conne. Era speriat de noul grad de libertate capatat odata cu moartea sotiei si era nesigur cum anume va folosi aceasta libertate.
Sedinta 4 Dl. Smith a intrat schiopatand, explicand ca medicul lui a primit inapoi toate rezultatele testului, el a fost la un neurolog - si nu a putut fi gasita nici o cauza a simptomelor lui. El a prezentat cum schiopatarea a impiedicat urile lui de reintegrare sociala, dar in timp ce vorbea a zambit, si a parut destul de indiferent fata de aceasta. La belle indifference a unei reactii isterice? -N-am intrebat, amintindu-mi descrierea lui despre amputatia piciorului sotiei. Probabil nu era gata inca sa se reintegreze social, iar aceasta schiopatare ii era utila deoarece ii permitea sa scape de angajamentul facut cu el insusi de a resili legaturile cu prietenii vechi. Este putin cam in varsta pentru o reactie isterica (dar numai in cazul in care aceasta este prima). Am continuat sa tratam aceeasi problema ca mai inainte, revazand moartea sotiei si reactiile lui de atunci. Am strecurat cateva intrebari despre experienta lui de razboi ca operator radio si mi-a povestit cum a trebuit sa paraseasca frontul din cauza ca-si pierduse vocea.
Aceasta sedinta a parut ca rataceste printre aceleasi probleme ca mai inainte. M-am gandit ca poate a vrut sa aduca in discutie altceva, dar daca era asa, nu a existat nici un semn cu prire la aceasta - inca.
Sedinta 5 El a inceput spunand ca a facut multe progrese si ca este ingrijorat ca ar putea sa-mi risipeasca timpul. A continuat sa descrie cum a inceput sa invete reguli noi dupa care sa traiasca. Am sugerat ca sedintele nu trebuie sa se ocupe numai de simptomele lui - in special deoarece ele s-au ameliorat acum. Noi ne-am putea concentra de asemenea asupra experientei lui in a invata sa traiasca dupa un nou stil de ata. A fost multumit de aceasta sugestie si a continuat sa vorbeasca despre urile de incepere a noii lui eti.
