Boala reprezinta o paite integranta a oricarui ciclu de viata. Daca ne indreptam atentia spre orice sistem cultural, in orice perioada de timp, m constata ca exista reguli\" scrise, dar mai ales nescrise, despre cum sa ne traim starea de boala, indiferent de natura acesteia: ce trairi sunt accepile\", ce comportamente sunt inaccepile\", care este provenienta anumitor categorii de boli si care este modal itatea cea mai buna\" de a le face fata. Aceste reguli culturale variaza atat intre diverse zone geografice, cat si in cadrul aceleiasi tari. De multe ori regulile culturale sunt in acord cu descoperirile medicale si datele stiintifice, dar exista multe situatii cand nu exista concordanta, sau, mai bine spus, datele stiintifice patrund mai greu in hatisul de ritualuri, obiceiuri si convingeri formate de-a lungul timpului intr-o anumita cultura. Diabetul vine din maneai prea mult zahar, dulciuri, sucuri\", este un exemplu de convingere personala a multora, la formarea careia datele stiintifice s-au suprapus doar partial.(1)
Convingerile fiecaruia cu privire la propria stare de sanatate influenteaza direct emotiile, atitudinile si comportamentele sale. Astfel, atunci cand echipa medicala trateaza o persoana, a tine seama de contextul incarcat de convingeri si experiente personale devine o necesitate, cu atat mai mult daca vine rba de o boala cronica, al carei tratament depinde in mare masura de participarea activa a persoanei.
a- De ce anumite persoane au un soc emotional la aflarea diagnosticului unei boli cronice, iar altele par a se adapta mai usor acestei vesti?
» De ce persoane care par similare, sub aspectul nivelului intelectual si al staltisului social, pot avea reactii atat de diferite la cerintele specifice tratamentului bolilor cronice?
» Cum pot unele persoane care sufera de o boala cronica sa-si modifice stilul de viata, iar altele persista in anumite comportamente mai putin sanatoase, in ciuda faptului ca au primit informatii similare?
» De ce indrumarile echipei medicale suni urmate de unii cu sfintenie, iar altii par a nici nu le lua in seama?
» Care este secretul celor care reusesc sa se adapteze la cerintele, uneori foarte complexe, ale managementului unei boli cronice, fara a-si modifica prea mult hobby-urile si activitatile preferate?
Acestea sunt doar cateva din intrebarile pe care si le pun frecvent cei care se ocupa cu ingrijirea persoanelor cu boli cronice. Deseori, sfaturile medicale care au functionat atat de bine la o anumita persoana, par a se izbi de un perete atunci cand sunt spuse unei alte persoane. in aceste momente, ne intrebam, de unde provine acest zid, aparent impenetrabil. Chiar si dintre cei care sunt informati asupra stilului sanatos de viata, nu toti manifesta comportamentele care sa-l sustina. Care sunt factorii care ne determina sa ne angajam in comportamente sanatoase, sa ne implicam activ in tratamentul bolii, sa solicitam informatii? Pentru a raspunde acestor intrebari firesti a existat tendinta de a pune diferentele de adaptare pe seama unor trasaturi de personalitate anume, pe seama nivelului de inteligenta, a pozitiei socio-profesionale, a nivelului educational, sau pe seama nivelului de cunostinte specifice. Aceste ipoteze au fost testate experimental, iar rezultatele au aratat ca fiecare are un rol in determinarea adaptarii la boala cronica, insa acest rol pare a fi mediat de alti factori mai importanti.In ultimele decenii, psihologia cognitiva a adus raspunsuri mai pertinente la intrebarile de mai sus, cu o valoare aplicativa mai mare. Aceasta ramura a psihologiei ne-a orientat atentia spre studierea factorilor cognitivi care influenteaza adaptarea la boala. Felul in care persoana isi vede\" boala, cauzele acesteia, felul in care va elua, felul cum intelege propria responsabilitate in tratament, reprezinta factori cognitivi, care, reuniti sub conceptul de reprezentare mentala, sunt considerati ca fiind cei mai buni predictori ai comportamentelor si emotiilor legate de boala cronica. In continuare m sistematiza cele mai importante teorii care explica formarea reprezentarilor mentale ale bolii si tratamentului.
