Dupa cum foarte plastic s-a exprimat laureatul Premiului Nobel pentru medicina, Albert Szcnt-Gyorgy, medic si biochimist american de origine ungara, indiferent de ce face omul, intai trebuie ca lucrul acesta sa se produca in mintea Iui, iar mecanismul care sta la baza mintii sale este creierul,,. Din nefericire, stim totusi extrem de putine lucruri despre acest continent necunoscut reprezentat de catre creier. Din acest punct de'vedre Gilbert Highet nu exagereaza prea mult, in sectiunea sa intitulata Man's Unconqucrable Wind". ceea ce tradus in mod mai liber insemneaza Invincibilul creier (sau minte) al omului" cand afirma ca: Nici unul dintre noi nu stie ce-i contine propria-i minte. Nici unul dinte noi nu stie ce-i poate propria minte, sau ce-i produce aceasta. Ce din activitatea febrila si complexa a mintii este in permanenta ascuns. Abia daca-i putem vedea vreodata contururile cele mai gi. Doar cand si cand, in vise, sau in actiuni aparent lipsite de scop. Suntem cu totii oameni ai pesterii.
Pestera in care locuim este propria minte, iar constiin(a este ca o minuscula tor(a, care palpie si arunca o lumina vie, ce nu pocite decat cel mult sa ne arate numai cate din contururile peretilor pesterii care ne sunt mai apropiati"
Si, cu toate acestea, creierul esle depozitarul a in jur de 14 miliarde de neuroni, o singura asemenea celula nobila din economia organismului dispunand de in jur de .1000-l0000 de punti de legatura cu celelalte asemenea celule, punti denumite sinapse, si care permit de a primi informatii de la alic 1000-l0000 asemenea celule. Si mai retineti ce aproape de neconceput: numai 15-20 % din loialitatea neuronilor, asadar a celor mai nobile celule ale noastre depozitate in creier, suni folosite in mod curent in timpul vietii, restul de neuroni constituindu-se intr-o uriasa rezer de care dispunem, si care ramane ca atare, nefolosita, in lot cursul vietii.
Este aderat, pierdem zilnic "in jur de 100000 neurorn. si asta in perioada declinului biologic, deci la batranete, dar, cu toate acestea, rezer care ne mai ramane, este dupa cum am zut inca foarte marc. Daca creierul cu toate disponibilitatile sale si. implicit, fortele sale psihice, sunt solicitate pe masura posibilitatilor, in aceeasi masura el isi pastreaza potentialul creator.
Este deci in afara de orice indoiala ca creierul care munceste nu rugineste si, implicit, coloana fortelor psihice care se ridica din mijlocul sau. Aceasta este ratiunea pentru care acei indivizi care duc o viata normala si rationala, care se misca mult. care citesc mult, si tot mult vizioneaza emisiunile TV, ca si spectacole de tot felul, mentinandu-si creierul cum se zice ..pe faza au o longevitate intelectuala mai marc. antrenand dupa sine automat si o longevitate biologica. Din sutele de exemple pe care le-as putea da spre a ilustra aceasta afirmatie, am sa ma opresc asupra unui singur dintre ele. Este vorba de cazul unui salariat al bibliotecii municipale din orasul german Frankfurt am Main, pe nume Josef Jacob, indeplinind aici umila functie de paznic al acestei biblioteci. in aceasta functie, desi sus-numitul nu avea o pregatire superioara, a indraznii initial in contul fortelor sale_ psihice pe care simtind ca le are. Ic-a pus in miscare, numai sa frunzareasca intr-o prima etapa diversele reviste si apoi carti, pe care le pazea, publicatii si carti pe care intr-o a doua etapa, a inceput sa le citeasca cu interes. iar pe unele dintre ele chiar sa le studieze. Angrenandu-sc incetul cu incetul in aceasta munca, a simtit ca il prinde pasiunea studiului, simtind in acelasi timp cum i se dezgheata" creierul, cum ii placea sa afirme.
Apeland in cele din urma la disponibilitatile creierului pe aceasta linie, si apeland la aceleasi forte psihice, s-a hotarat in cele din urma sa devina student la Universitatea a carei biblioteca o pazea ca portar, fapt ce avea loc - retineti detaliul! - la rsta de 88 de ani. mai precis in 1989. absolvind si cel de-al zecilea semestru al respectivei universitati, obtinand in final titlul stiintific de magistru. Credeti insa ca odata cu obtinerea acestei performante, aventura intelectuala deosebii de tardi a eroului nostru s-a terminat? Nicidecum, din moment ce el a declarat ziaristilor, care l-au abordat cu prilejul acestui eveniment urmatoarele: ..Nu intentionez sa parasesc universitatea. Doresc sa-mi pregatesc tot aici si lucrarea de doctorat". Este deci in afara de orice indoiala, ca acest om si-a salt creierul de la letargic.
pe calea solicitarii fortelor psihice de care dispunea, si pe care Ie-a cultit in acest sens.In ce constau aceste forje? In faptul ca ele existau desigur si le-a mostenit de la natura, care I-a inzestrat in mod structural cu ele. La unii insa, aceasta inzestrare este mai slaba. Dar, si in asemenea conditii, ele pot fi amplificate, si aceasta in primul rand pe calea autosugestiei, incheiem acest submodul cu precizarea ca autosugestia reprezinta o extraordinara forja a psihicului uman, fiind capabila de incredibile performante.