Din triunghiul sanatatii (buna conditie fizica - sanatate
mintala - comportament social echilibrat), prima latura este cel mai usor de definit. intr-adevar, este lesne de conceput cum sanatatea fizica presupune o crestere si dezltare armonioasa a corpului, integritate si buna functionare a tuturor sistemelor si organelor, o buna conditie motorie exprimata intr-o capacitate deplina de actiune. Ultimele doua laturi necesita insa o anumita aprofundare si ele constituie de cateva decenii obiectul unor preocupari crescande. Conditiile vietii modeme, care supun sistemul ners unor mari si necontenite solicitari, necesitatea unei permanente si uneori rapide adaptari la un mediu intr-un proces viu de mutatie, toate acestea ridica pe un preponderent necesitatea ocrotirii sanatatii mintale.
Potrivii cu o definitie larg acceptata a termenului, sanatatea mintala consta in "aptitudinea de a sili relatii armonioase cu mediul inconjurator\". S-ar putea deci afirma, in linii mari, ca a fi sanatos sub raport mintal inseamna a dovedi o capacitate de integrare creatoare in grupul, in comunitatea de viata in mijlocul careia traiesti, ceea ce, desigur, implica farizarea dezltarii nestingherite a personalitatii umane, a valentelor sale.
Adaptarea devine insa mereu mai dificila in conditiile prefacerii mediului natural de altadata intr-un mediu nou, adesea diferit, in conditiile aparitiei unor factori noi ai vietii modeme - cunoscuti astazi din ce in ce mai larg sub denumirea de factori "stressanti\" - care exercita o actiune agresiva si creatoare de
tensiune nerasa si impotriva acestor factori, organismul se apara prin capacitatea sa de adaptare. Iar atunci cand resursele adaptative ale organismului sunt depasite, apar perturbarile neuroendocrine si umorale corespunzand "stress-ului\". in intelesul atribuit acestui termen de Sclye. in mod concret, factorii stressanti amintiti sunt reprezentati de urbanizarea masiva - cu tot ceea ce aduce ea ca modificari profunde in felul de irai al unei parti importante a populatiei - de ritmurile acelerate in care decurge viata oamenilor societatii modeme, de impurificarc mediului, de zgomotul in continua amplificare, de "bombardamentul informational\", de suprasolicitarea cerebrala, de viata sedentara etc.
Numerosi oameni de stiinta, intemeindu-se pe datele unor cercetari deosebit de ample efectuate cu precadere in ultimii ani, considera ca in conditiile noi ale vietii modeme reactiile "traditionale\" de adaptare au devenit insuficiente si ca tocmai aceasta adaptare
insuficienta ar puica sa explice frecventa crescuta a unor boli. ca de exemplu cele nerase, cardiovasculare, alergice, endocrine etc.
Cand e rba de factori agresivi fizici, ca de exemplu de un microb sau de un produs chimic, medicina poale gasi mai usor solutii profilactice. Dar alunei cand c rba de factori ca schimbarea mediului de viata si de munca, situatia apare ca mult mai grea. mai ales si fiindca influenta acestui fel de factori, interesand in principal sfera psihicului, este adesea subapreciata. Asa cum un organism slabit, neimunizat fata de un gemien patogen, poate usor contracta o boala infectioasa, deopotriva persoanelor care nu sunt prcgalite. calite spre a li se usura acomodarea la mediul in continua schimbare, le poate fi afectata sanatatea mintala.
S-a mai observat ca eliminarea in sange a adrenalinci (hormon fabricat de capsulele suprarenale - glanda cu secretie interna situata la nivelul polului superior al rinichiului) creste sensibil (pana la 40 %) in starile emo|ionale, in situatii "stressante\" etc. putand determina cresterea tensiunii arteriale,
tulburari ale ritmului cardiac si respirator etc. Au fost, de asemenea, constatate cresteri noile ale secretiei de adrenalina cu prilejul vizionarii unor scene de violenta la cinematograf sau a unor spectacole sportive agitate etc.
La aceste constatari pot fi adaugate o scrie de afectiuni cu caracter psihosomatic care isi au punctul de pornire in diferite traumatisme psihice, in tensiuni nerase cronice. Printre afectiunile din aceasta categorie se numara anumite stari astmatice, unele tulburari gastro-intestinale si chiar
ulcerul gastric, durerile de cap cronice, afectiuni ale aparatului circulator etc. Aceste afectiuni se vindeca frecvent si in mod neasteptat doar la schimbarea mediului de munca sau de viata, constituind prin aceasta o demonstratie a provenientei lor: tulburari de adaptare, intr-un mediu in continua tensiune si in permanenta contradictie cu starea de spirit a persoanei respective.
Fara a subaprecia dificultatile de adaptare la multiplii factori si stimului ai civilizatiei moderne, nici structura personala proprie fiecarui om, trebuie sa aratam, totusi, ca in majoritatea cazurilor tulburarile de adaptare si mintale se datoresc nu unor tare ereditare, nici unor boli organice, ci unor deficiente in stilul de viata. in educatie.
Cunoasterea modului in care deficientele mentionate devin nocivitati cu actiune directa asupra sanatatii mintale este deosebit de importanta pentru toti cei carora le revine misiunea delicata a educarii copiilor si tinerilor, si inainte de toate pentru familiile acestora. Nu poale fi scapai din vedere ca de modul in care copilul este ajutat sa-si dezlte capacitatea de adaptare activa la mediu, de felui in care el isi va fauri o maniera rationala, igienica, de activitate, de odihna, de folosire a timpului liber, atama atat comportarea lui prezenta in familie si in scoala, cat si manifestarile sale viitoare, ca adult, ca membru al societatii de maine.
Este stiut ca organismul copilului strabate o perioada de intensa dezltare, ca reactivitatea, mecanismele sale de reglare nu sunt inca bine forjate. Aceasta poate face ca anumiti factori nocivi intra sau extrafamiliali, cu un potential aparent (dar numai aparent!) neglijabil sa proace o mai rapida tulburare a echilibrului sanatatii mintale, aparitia unor manifestari care cu timpul devin deprinderi nesanatoase pentru psihicul copilului. Cunoscand aceste aspecte si actionand pentru inlaturarea factorilor de mediu defarabili, sanatatea in ansamblu si cea mintala in special se dezlta nestanjenit. in mod armonios.
