Actionam in mod instinctiv si natural spre propriul beneficiu, deoarece consideram ca suntem mai importanti decat ceilalti. Simtul sinelui ne este foarte drag si il pretuim profund, si in multe moduri subtile. Nu ne dam seama cat de mult ne pretuim pe noi insine decat in momentul in care ne confruntam cu situatii care ne inspaimanta sau ne provoaca simtul sinelui. Asadar avem un puternic simt al sinelui, o puternica constiinta ca existam cu adevarat si ca sinele este cel mai important lucru din intregul univers. Faptul ca ne agatam de acest simt al sinelui sau al eului si consideram ca el exista cu adevarat reprezinta sursa tuturor problemelor noastre prezente si itoare. Daca ne-am putea da seama de adevarata noastra natura si daca am putea abandona ignoranta interioara sau lipsa de claritate/intelepciune interioara care dau
nastere simtului unui sine foarte important, ne-am putea rezolva toate problemele si am putea trai o fericire completa si indelungata, lipsita pentru totdeauna de suferinta. Repet, toate acestea pot parea nerealiste, de neatins sau chiar bizare, dar de obicei mesajul atinge o coarda sensibila chiar si in cele mai cinice inimi.
Putem a mintea cu un pahar cu apa minerala: fluxul constant de bule care plutesc catre suprafata este ca sentimentele si gandurile noastre. Se pare ca noi suntem\" aceste ganduri si trairi care se nasc din interior, ca si cum ne-ar determina identitatea si caracterul sau ca si cum ar fi adevaratul eu\". Natura noastra adevarata se aseamana mai degraba cu apa decat cu bulele care se nasc in ea. Esenta sau sursa noastra in realitate este mai aproape de spatiul dintre gandurile si sentimentele noastre.In final, aceasta realizare interioara poate deveni leacul universal pentru orice boala si suferinta.
Dupa ce am silit un leac universal pentru orice boala, cum procedam? Cum ne putem elibera pe noi insine si pe ceilalti de efectele bolii si de potentialul unor boli itoare si al tuturor formelor de suferinta ? Vechea zicala biblica Doctore, ndeca-te singur\" este foarte relevanta in acest caz. Nu ii putem ajuta pe ceilalti cu adevarat decat dupa ce ne-am ndecat noi insine, iar adevarata ndecare este cea completa si indelungata si ne dinauntrul nostru. Nu putem realiza acest lucru decat constientizand adevarata noastra natura si devenind tot ceea ce putem fi. Numai atunci vom avea intelepciunea si puterea de a-i ajuta pe altii sa atinga aceeasi stare de fericire completa si eliberare permanenta de orice problema sau nefericire. Pentru a ajunge la aceasta destinatie speciala, trebuie sa gasim calea care sa ne duca la ea, clar si direct.
Buddha ne-a invatat despre o astfel de cale cu mii de ani in urma. Multi au pus in practica invataturile sale inca de pe atunci, descoperind ca rezultat o mare fericire si pace launtrica. Deoarece exista o descendenta neintrerupta si pura a acestor invataturi si instructiuni, astazi multi oameni din diferite medii si religii considera nepretuita aceasta intelepciune nemuritoare si deosebit de relevanta pentru problemele cu care se confrunta. La urma urmei, budismul este un truism\". Ne spune intocmai cum sunt lucrurile, cum vor fi lucrurile si cum le putem imbunatati. Daca v-ati dorit vreodata sa stiti cine sunteti, de ce sunteti aici si incotro va indreptati, luati pur si simplu o sectiune buna despre budism. Va fi o harta a realitatii! (Pentru o lista a cartilor despre budism, Sectiune 3.)
Prin acestea, budismul nu monopolizeaza adevarul. Multe dintre invataturile lui Buddha se oglindesc in toate marile religii ale lumii si in toate caile spirituale spre adevar si fericire. Nu putem spune ca una este superioara alteia si invers. Toate au calitati si, probabil, toate se indreapta in aceeasi directie si pron din aceeasi sursa fara nume\". Ca indizi, trebuie sa o
gasim pe cea care ne face fericiti si care consideram ca reflectaIubire si adevar.
Sa ne straduim si sa atingem adevarata noastra natura nu este o
sarcina dificila sau monumentala; toti dispunem de potentialul si conditiile necesare pentru a atinge iluminarea spirituala in decursul unei eti. Se spune ca e mai usor sa capeti intelepciune intr-o ata decat sa te renasti ca fiinta umana - asadar, sarcina este aproape indeplinita. De asemenea, daca o ratam, se poate sa nu ni se mai dea pretioasa sansa
arte mult timp de acum inainte.
