Generalistii britanici sunt obligati sa dea Autoritatilor Serciilor Sanitare Familiale detalii prind trimiterile lor la spitale. Sunt de asemenea obligati sa fie pregatiti sa discute trimiterile cu reprezentantii medicali ai FHSA - subintelegandu-se ca unii generalisti trimit prea mult, si risipesc resursele spitalicesti. Exista do ca asa este. De ce exista o diferenta de 4 ori intre procentele trimiterilor diversilor generalisti?
Daca generalistii cu procentaje mari ale trimiterilor trimit prea mult, atunci proportia din trimiterile lor, finalizata prin internare, ar trebui sa fie mai mica decat cea a unor cabinete de dimensiuni similare, care trimit putin. De obicei, nu este cazul. Cei cu procentaje mari ale trimiterilor au si procentaje mari de internari.1 Cat de departe merge aceasta relatie? Daca trimit un numar din ce in ce mai mare de pacienti la o clinica geriatrica, va veni un moment in care trimiterile se vor nivela.? Ideea unui \"efect de nivelare\" este importanta. Daca actiunile consultantului sunt \"corecte\", iar generalistul se asteapta ca rezultatul trimiterilor sale sa fie uniform (ceea ce probabil nu e niciodata adevarat), atunci, daca se observa un efect de nivelare, s-ar putea ca rata medie a trimiterilor sa fie optima, ca cei care trimit putin sa priveze unii pacienti de ingrijire, iar cei care trimit mult sa risipeasca resursele. De fapt, efectele de nivelare sunt foarte rar observate cu exceptia chirurgiei generale. Ce putem concluziona in printa restului specialitatilor, unde nu se observa nici un efect de nivelare? Poate ca specialistii interneaza o proportie fixa din pacientii care le sunt trimisi. S-ar parea ca acest lucru este adevarat pentru ORL si tonsilectomie. O alta posibilitate este ipoteza Coulter-Seagrote-McPherson - ca specialistii au un prag de severitate pentru internare (de ex. o distanta de claudicatie de 50 m) si chiar majoritatea pacientilor celor ce trimit mult indeplinesc acest criteriu. in acest caz (presupunand ca specialistul are dreptate), chiar cei care trimit mult nu trimit destul. Acest lucru poate fi adevarat pentru toate formele de angiografie, de ex. Totusi, daca specialistul este hiper-entuziast si hiperoptimist cu prire la beneficiile tratamentului, atunci cei care trebuie aplaudati sunt cei care trimit putin, pentru ca limiteaza excesele specialistului.In general, procentajul trimiterilor nu variaza mai mult decat procentajul internarilor - chiar in randul populatiilor cu morbiditati similare. Motivul este probabil ca foarte multe decizii clinice prezinta un grad ridicat de incertitudine. Nu stim cine trebuie sa fie supus protezarii totale de genunchi, angiografiei, colecistectomiei, anevrismectomiei, transtelor, sau protezarilor.
a-sNu se cunoaste nici o relatie intre procentajul mare sau mic al trimiterilor si calitatea asistentei. Interpretarea motivelor trebuie facuta cu prudenta, din 3 motive:2
1. Dimensiunile listei indiduale nu trebuie folosite ca numitor, pentru ca nu ia in considerare diferentele de aglomerare in interiorul aceluiasi cabinet. Numarul de consultatii pe an este un numitor mai bun.
2. Daca medicii cabinetului au interese speciale, acestea trebuie luate in consideratie la area procentajului trimiterilor.
3. Sunt necesari mai multi ani de date pentru a a trimiterile la unitati rareori solicitate.
Procentajul trimiterilor si strangerea de fonduri. Din 1991, generalistii britanici au avut permisiunea de a primi fonduri pentru a cumpara asistenta pentru pacientii lor - o idee controversata partial pentru ca, in teama de a se incadra in buget, generalistii ar putea trimite mai putin, sau pur si simplu ar putea opta pentru solutiile mai ieftine, sau ar putea \"forta\" pacientii sa utilizeze sectorul privat. Analiza a 28 3713 trimiteri de la cabinete cu si fara strangere de fonduri, dupa corectia altor factori, nu a motivat nici una din aceste temeri: dimpotriva, procentajul trimiterilor a fost mai mare la cabinetele cu strangere de fonduri, chiar in specialitati unde trimiterea conduce deseori la cheltuieli importante (de ex. chirurgia). Dar, pe masura ce bugetele se restrang, trimiterile vor putea reflecta prescriptiile, unde strangerea de fonduri a redus in mod edent costurile, cu >60% economii fata de cabinetele fara strangere de fonduri, ale caror cheltuieli continua sa creasca.
