Rata deceselor in Marea Britanie este aprox. 12/1000/an, sau aprox. 30 decese medic generalist/an. 65% mor in spital, 10% mor in azile, locuri publice, sau pe strada, si 25% mor acasa. Din aceste decese acasa, jumatate sunt subite. in restul cazurilor, medicul generalist are un rol central in a ajuta pacientul sa moara in mod demn, in felul pe care el sau ea il doreste. Alinarea durerii si controlul simptomelor sunt preocuparile centrale privind decesul in azile, unde moartea a fost deja intrucat medic alizata, dar cei care aleg sa moara acasa au deseori in ei o na de independenta feroce, asa incat principalul lor tel este sa continue activitatile vietii normale - fie ce-o fi. Acest lucru poate cauza suferinte rudelor, care cred ca persoana pe moarte suporta o
durere nenecesara. O discutie deschisa este deseori utila pentru armonizarea ideilor familiei. Un pas important este de a afla ce doreste pacientul, si apoi de a-l ajuta sa indeplineasca aceasta, stiind ca telurile lui se pot schimba in timp. Urmatorul pas este de a afla care sunt sperantele si temerile lui si cum interactioneaza ele cu cele ale familiei.
Durerea. a-s MMC, p. 766 Diagnosticati fiecare durere. Durerea osoasa necesita opiacee, A± AINS, de ex. naproxen 250 mg/8 h po pe sau prednisolon 5 mg/8 h PO; durerea de
constipatie raspunde la laxative sau clisme. Documentati raspunsul la tratament al fiecarei dureri. Morfina (orala) se da de ex. la fiecare 4 h. Exemple de concentratii (15 ml): 10 mg, 30 mg, 100 mg. Odata cunoscuta doza zilnica de control al durerii, luati in considerare administrarea aceleiasi doze in 24 h sub forma de lete cu eliberare lenta la 12 h (de ex. MSTi 5, 10, 15, 30, 60, 100 sau 200 mg). Se ia prima leta MST la 4 h dupa ultima doza de morfina in solutie. (Doza de atac de MST la copii: 200-800 jig/kg/12 h PO) Daca durerea persista, se suplimenteaza cu morfina in solutie, si se creste MST la doza urmatoare (nu se administreaza de mai mult de 2 ori pe zi pentru a evita confuzia farmacodinamica). Daca pacientul nu poate inghiti, utilizati diamorfina s.c. , la 1/2 din doza orala zilnica de morfina, administrata de ex. fractionata in injectii la 4 h sau cu ajutorul unei pompe. Vor fi necesare laxative si antiemetice.
AJUTOR de la: » Familie » Asistente de noapte » Prieteni/vecini »
Clinica durerii » Asistenta comunitara1 » Medic/vizitator sanitar » Azil
aT¦
Doliu. Exista in aceasta lume in care totul se consuma, totul piere, un lucru care se transforma in tarana, care se distruge pe sine inca mai complet, lasand in urma inca mai putine amintiri ca Frumusetea: anume Suferinta\".2
Procesul normal al suferintei: Apatie -A» negare -> dor ->
depresie -> vinotie si agresiune -> reintegrare. Acest proces poate dura ani. Procesul poate deveni patologic daca precipita aparitia unei depresii majore (p. 391).
Deseori este tentant pentru medic sa incerce sa \"faca ce\" prescriind psihotrope, dar se stie ca majoritatea persoanelor indoliate nu o doresc, si nu s-a demonstrat ca medicamentele reduc problemele ulterioare. intelegerea si ajutarea pacientului sa verse lacrimi reprezinta probabil cea mai loroasa abordare. Este utila si consultanta dupa doliu.3
Dupa doliu riscul de deces al sotului este crescut in primele 6 luni (barbati) sau in al doilea an (la femei). Barbatii si indoliatii tineri au riscul cel mai mare.4 Nu se stie daca aceasta se datoreaza unui mediu nefavorabil comun sau unor cauze psihologice (de ex. mediate imun). Principalele cauze de deces sunt sculare, cancer, accidente si sinucidere.
Activitati de evitat
» Tactica de distantare: \"Oricine e suparat cand primeste vesti proaste, dar veti obisnui curand\".
» Falsa asigurare: \'\"Sunt sigur ca veti simti mai bine; avem antiemetice foarte bune in ziua de azi\".
» Atentia selecti: \"Ce-o sa se intample cu mine? incep sa cred ca de data asta nu ma mai fac bine. Durerea din sold e din ce in ce mai rea\". Doctorul: \"Spuneti-mi mai multe despre soldul dv.\".
A da vesti proaste
Exista cel putin 6 activitati centrale in darea de vesti proaste.6
1. Alegerea unui loc linistit unde nu veti fi deranjat.
2. Aflarea a ceea ce pacientul stie deja sau presupune.
3. Aflarea a cat de multe doreste persoana sa stie. Puteti fi surprinzator de direct in aceasta privinta. \"Sunteti genul de om care, daca ar fi ce in neregula, ati dori sa stiti toate amanuntele?\"
4. impartasirea de informatii privind diagnosticul, tratamente, prognostic, si furnizarea unei liste specifice de persoane (de ex. asistente) si institutii (de ex. azile) de sprijin. incercati sa intrebati: \"Mai exista si altce ce ati dori sa explic?\"
5. Aratati compasiune si recunoasteti sentimentele pacientului.
6. ning si urmarire. Cel mai important lucru aici este ca pacientul sa ramana cu puternica impresie ca, fie ce-o fi, sunteti alaturi de el sau ea, si ca acest contact nescris nu fi incalcat.
