Mesajul. Pentru a fi eficient, mesajul trebuie sa fie specific si direct. De ex., in a face oamenii sa solicite ajutor pentru problemele cu bautura, este prea putin util sa spuneti \"Daca nu renuntati la bautura veti face urmatoarele boli \" (numai aprox. 25% raspund); puteti spune \"Daca semnati o sa va fie bine pentru ca veti avea urmatoarele beneficii \" (aprox. 50% raspund); daca spuneti \"Daca nu semnati, v-ati ars \" veti obtine cele mai multe raspunsuri. O anumita cantitate de \"teama\" intr-un mesaj nu e rea: in inscrierea pacientilor la o vaccinare antitetanica, un mesaj cu \"nivel scazut de teama\" obtine un raspuns de 30%, iar un mesaj cu un \"nivel mai ridicat de teama\" obtine un raspuns de 60%. Pentru a fi optim, mesajul trebuie sa fie foarte specific in printa datelor, orelor si locului vaccinarii. Un nivel de teama\'prea ridicat este contraproductiv. Un film despre cele mai grave efecte ale cariei dentare produce o imobilitate pietrificata, nu auto-ajutor sau zite la dentist.
Mesagerul. Persoane de acelasi nivel pot fi mai utile decat uri ale autoritatii (de ex. in mesajele de renuntare la fumat). Un mesaj despre alaptatul la san este cel mai bine venit de la o mama. Totusi, daca problemele nu sunt bine intelese, autoritatea poate fi utila (BMJ este mai eficient decat Woman\'s Own in a sugera mamelor ca o noua formula de
aspirina nu este indicata).
Modificarea atitudinilor. Este necesara daca prin educatie se doreste modificarea comportamentului: Cunostinte -> Atitudini -> Intentii -> Comportament. Asa cum ganditorii chinezi stiau prea bine, modificarile majore in atitudini depind de un nivel inalt de implicare emotionala. Nota: sagetile nu au intotdeauna directia de mai sus. Daca comportamentul cuiva nu corespunde cu ideile acestuia (disonanta cognitiva) se modifica de obicei ideile si nu comportamentul. (a-sA se diferentia indoctrinarea si spalarea creierului de educatie.)
Ofiterul de educatie sanitara (autoritatea sanitara). Acestia au de obicei o instructie de asistenti sau sanitari. Pot avea o diploma post-universitara in educatie sanitara. Sunt aprox. 300 in Anglia si Wales. Pot forma o echipa, impreuna cu un tehnician, un artist grafic si un cleric. Rolurile sale constau in a furniza informatii si brosuri ale Autoritatii de Educatie Sanitara (Health Education Authority). Fac de asemenea legatura cu asistentii sanitari si ofiterul medical districtual, si se angajeaza in ning si cercetare.
Exemple de educatie sanitara la locul de munca. » Educatie prind \"sexul sigur\" si prevenirea SIDA. » Brosurile si programele deo/audio pot creste (cu putin) cunostintele prind auto-examinarea
sanilor (care se asociaza cu
tumori mai mici si mai putin extinse la pacientele cu cancer de san).
Promovarea sanatatii de catre asistente. Asistentele sunt experte in acest domeniu1 - dar nici chiar ele nu sunt prea eficiente in reducerea riscului coronarian. in trialul randomizat cu baza comunitara OXCHECK (N = 6 124, varste 35-64 ani), colesterolemia a scazut cu numai 0,08-0,2 mmol/1 - si nu au existat diferente semnificative in ratele de renuntare la
fumat sau in indexul masei corporale. TA sistolica (si dias-tolica) a scazut cu aprox. 2,5% in grupul de interventie care a primit consultanta dietetica si cu prire la stilul de ata. Promovarea globala a sanatatii poate sa nu fie o risipa totala de resurse, dar este cu siguranta costisitoare pentru beneficii destul de limitate. Rezultate ceva mai optimiste au fost obtinute de Family Heart Study Group? Se poate concluziona ca este cel mai bine sa se cheltuiasca energia pe cei cu riscul cel mai mare, depistati in consultatii de rutina prin cateva \"intrebari simple\" despre fumat, antecedente familiale etc. O problema este ca aceste intrebari nu sunt intotdeauna inofensive. Nu este neaparat un lucru bun sa intrebi despre \"infarct si accidente vasculare in familie\" pe un pacient care ne, de ex., cu o cefalee.
