\"DAI NIPPON\" este numele Japoniei, care in traducere libera inseamna \"Locul de origine al soarelui\". Potrivit legendelor, Japonia a luat fiinta proclamata de zeii IZAMAGI si IZAN AMI odata cu facerea lumii si a ZEITEI SOARELUI. Populatia autohtona, numita AIMU, care s-a pastrat pana azi doar in nordul arhipelagului, a fost de origine paleosiberiana, peste ea asczandu-se alte populatii de origine chineza, coreana si din insulele Pacificului. Primele urme de civilizatie s-au afirmat abia in secolul Vli.e.n.. in urma unei epoci neolitice deosebit de prelungite. Tara in specia! saraca, imprastiata in peste 500 DE INSULE, cu 3-4 cutremure pe zi, cu aproximativ 50 de vulcani activi, cu furtuni, musoni, cicloni si peste 10 taifunuri pe an, localizata intr-o clima glaciala iama si tropicala vara, a impus omuiui un spirit exceptional de ACTIV. De altfel, japonezul in genere se caracterizeaza printr-o deosebita dorinta de cunoastere, o vie perspicacitate, dublata de o evidenta
acuitate spirituala, de un marcat spirit pragmatic, toate puse in slujba unei corecte organizari a muncii, bazata pe un atasament total fata de locul de munca, de Patrie si de tot ce face.
Datele pe care le am in legatura cu MEDICINA JAPONEZA, subliniaza faptul ca in perioada dominanta a credintei SHINTOISTE, a acestei religii animist-naturaliste, Japonia era impanzita de DOFTORI AMBULANTI, de VINDECA,TORI si de VA,NZA,TORI DE DIFERITE IERBURI cu efect vindecator. Abia ulterior, prin fuziunea shintoismului cu budhismul, spiritul japonez, pozitiv, pragmatic, neatras de speculatia filozofica, a reusit sa infiinteze in anul 701 e.n. PRIMA UNIVERSITATE dotata si cu o FACULTATE DE MEDICINA,, prin care s-au facut cunoscute un numar record de 1025 de PRODUSE FARMACEUTICE. Cu toate acestea, unirsitatea independenta putea convietui cu frecntele CORPORATII DE GHICITORI care aau cuvant si in domeniul afectiunilor morbide, a evolutiei lor, a medicatiei si, in special, a prognosticului. Nu putem preciza ce cunostinte anatomice sau fiziopatologice aau medicii japonezi, dar e sigur ca medicina propriu-zisa era cu certitudine practicata in manastiri de catre BONZII BUDHISTI inca din primele decenii ale secolului V sub influenta maestrilor medici niti din CHINA si COREEA. De altfel, un medic corean este cel ce a infiintat in acel timp PRIMA SCOALA, MEDICALA, LA OSAKA, care a avut un numar important de studenti ce au denit, ulterior, tot atatia practicanti. Secolul VI deschide larg drumul TERAPEUTICII prin faptul ca un medic chinez aduce in Japonia un numar de 160 DE VOLUME DE FARMACOLOGIE. De altfel, acest inceput duce la crearea in \"Tara Soarelui\" a unui oficiu al MEDICAMENTELOR inzestrat cu personal specializat in extragerea din te a unor riile produse medicamentoase de tip pulberi, infuzii, decocturi,
ceaiuri sau tincturi. Publicatiile medicale in domeniul farmacologiei, in care japonezii s-au dodit adevarati maestri, nu au contenit. Astfel, in anul 900 e.n. a aparut un tratat in care erau analizate nu mai putin decat 1025 de PRODUSE FARMACEUTICE. Acest tratat a fost urmat de mai multe volume de dictionare alfabetice ale medicamentelor, ca si de o adevarata ENCICLOPEDIE, ce-i drept, aparuta tardiv in anul 1707, care trata originea, forma si intrebuintarea unui mare numar de produse naturale, incluse in 1000 de volume editoriale. Cu toate acestea, influenta credintei shintoiste nu putea fi evitata nici in actele malefice si nici in cele benefice, deci si a imbolnavirilor. Rolul unor \"KAMI\", ce intruchipau spiritele, focul, lumina, vantul, sufletul stramosilor, al fluviilor, al muntilor, apelor, izvoarelor, lacurilor si chiar al orezului sau al falusului (ca simbol ai proercatiei) erau frecnt invocate de catre VINDECA,TORI, DOFTORI sau chiar MEDICI.In invocatiile ce se faceau in scopuride ajutorare, deci si a vindecarilor, era des solicitata divinitatea solara suprema ATAMARU, fiindca, in calitatea ei de surana a cerului, aa puteri si asupra luminii datatoare de sanatate si a FERTILITA,TII naturii si a FAMILIILOR. Prin aceasta suprema divinitate putea fi influentata atat luna, cat si stelele, si de asemenea pamantul si apele. Prin aceste invocari se AZMBINA CULTUL NATURII CU CEL AL SPIRITELOR.
Tot in scop vindecator se apela in fiecare locuinta la ajutorul STRA,MOSILOR ale caror spirite erau adapostite inrr-o \"casa a spiritelor\", simbolizata de o ladita ce adapostea inscrise pe o placa de gresie numele stramosilor. Pentru imblanzirea acestor spirite, se aduceau zi de zi diferite ofrande.
Din secolul VII, sub influenta medicinei din China, a inceput si in Japonia aplicarea tratamentului prin ACUPUNCTURA si IGNIPUNCTURA,. Acupunctura respecta MERIDIANELE CLASICE silite de chinezi, iar ignipunctura folosea o intreaga varietate de IERBURI TA,MA,DUITOARE care, in prealabil, erau uscate, apoi aprinse pe suprafata tegumentelor in puncte cu ro! reflex in protectia cutanata a unor organopatii, operatie numita de catre medicii japonezi MOXA. Ierburile tamaduitoare nu erau simplamente recoltate din flora salbatica. Pentru achizitionarea lor s-au organizat chiar cultivari in laboratoare anume create. Astfel, din datele pe care le am, in unele gradinarii se cultivau peste 3000 DE PLANTE MEDICINALE pe care medicii bonzi le distribuiau chiar GRATUIT SA,RACILOR, medicii de profesie, mai bine pregatiti fiind foarte putini in Japonia.
Productia de medicamente a reprezentat o preocupare permanenta a medicinei japoneze. Astfel, in cele 48 de volume scrise de medicul ONO RAZAN sunt enumerate 1882 DE MEDICAMENTE, insistandu-se atat asupra proprietatilor acestora, a indicatiilor in diferite boli, cat si a modului de intrebuintare si chiar asupra posibilitatilor de falsificare.
Din cele enumerate in acest modul, reiese deosebita apreciere pe care japonezii o acordau MEDICINEI NATURISTE. Printre indicatiile medicale ce ne-au parnit retinem aplicarea FRUNZELOR DE VOLBURA pe suprafata tegumentelor agresate prin
intepaturi de insecte, CEAIUL DIN FRUNZE DE BAMBUS contra durerilor de stomac, CEAIUL DIN RA,DA,CINA, DE BUJOR in tratamentul diareelor, alimentatia cu ALGE MARINE si diferite specii de cton in tratamentul diabetului- De retinut faptul ca foarte multe din aceste preparate medicamentoase erau folosite si in medicina terinara in tratamentul
animalelor bolna.
S-au folosit, de asemenea, si tratamente biologice, ca de exemplu PROTEINELE DIN ALBUSUL DE OU in vindecarea arsurilor de diferite
grade.
In general, medicii japonezi, ca si preotii lor, au fost spirite poziti. incarcate cu o mare doza de pragmatism, nefiind atrasi de speculatii filozofice. De aceea, in operele lor predomina TRATAMENTUL si mai putin CONTEMPLATIA, Cel putin in inceputurile ei, medicina japoneza nu s-a distins prin incercari etio-patologice, insasi MOARTEA fiind privita nu ca un RA,U AZN SINE, ci ca o REINTEGRARE FIREASCA, A DEFUNCTULUI AZN NATURA,, o BINEFACERE. Deosebita stima si atractie pentru natura, atat in viata, cat si dupa moarte, explica cultul rarisim acordat FLORILOR, ARBORILOR PITICI (bonzai), IZVOARELOR, MICILOR LACURI, PIETRELOR NATURALE, NISIPULUI, cat si IERBURILOR TA,MA,DUITOARE. De aceea, sa nu ne mire faptul ca inca din anul 1542 in Japonia se fac cu mare frecnta expozitii de flori ikebana. si nu numai in \"Palatul de Argint\" al monarhului, ci chiar si in piete publice.