Unul dintre cei mai autorizati cunoscatori antici ai Egiptului, celebrul istoric HERODOT (484 -425 i.c.n.), in istoria sa mentiona cu caldura: \"Voi povesti mai pe larg despre Tara Egiptului, pentru ca are cele mai multe minunatii de admirat decat orice alta tara si care ne infatiseaza lucruri mai presus de puterea cuvantului, fata de orice parte a lumii.7\'
Revenind la contemporaneitatea noastra, remarcam faptul ca atunci cand se vorbeste de Egipt, rememoram cu un sentiment de grandoare: existenta Piramidelor, a Nilului, a dunelor de nisip, a obeliscurilor, a Sfinxului, a CREDINTEI AZN NEMURIRE, a imenselor coloane din marmura, a sarcofagelor si a fastuoaselor temple.
Pe locul urmator al ansamblului de observatii din amintirile noastre se situeaza chipul lui Ramscs. imaginea Cicopatrei. statuile \"colosilor\", realizate din diodorit, cuart rosu, profir, alabastru, onix, lapis-lazuli, turcoaze sau chiar calcar si serpentina. Tot in acest grup intra obiectele de cult si palatele acoperite cu placi de aur (simbolizand
carnea zeilor) sau de argint (numite oasele zeilor); nu uitam sa ne aducem aminte de lemnul pictat, de basoreliefurile expresive, de mumii, de masti, de chipurile zeilor-soim, a zeitelor-vultur, a zeilor-sacali, tauri sau crocodili etc. Se impune, de asemenea, bogatia de faianta inventata in aceasta tara acum 4000 de ani; de asemenea, descoperirea geometriei in mileniul 2 i.e.n. (geos = pamant, metros = masuratoare), ca si elucidarea unor importante repere de astronomie. La randul ei, inventia PAPIRUSULUI de catre egipteni care a revolutionat in mod deosebit scrisul si, in acelasi timp, raspandirea culturii. Toate aceste realizari au fost obtinute pe o suprafata de pamant locuibil (fara desert) nu mai mare decat intinderea Belgiei.
Pe acest teritoriu s-a impus o cultura omogena, uniforma, imuabila, foarte atasata la traditiile locale, orgolioasa si mandra de superioritatea ei morala fata de popoarele din jur. Aceste trasaturi s-au reflectat si in evolutia medicala din aceasta tara.
TREPTELE PRIN CARE A TRECUT MEDICINA din Egipt
au fost, pe rand, influentate de conceptiile religioase, toate avand proprietati ndecative.
1) ANIMISMUL apela la VINDECAREA prin actiunea unor forte oculte induse de te, ape, duhuri, spirite etc.
2) TOTEMISMUL - credinta in simbolurile comune unei ginti sau fratii; de exemplu, animale (lup, caine, sacal, soim, vultur), cu efecte, de asemenea, ndecative.
3) FETISISMUL - venerarea unor obiecte, carora li se atribuiau rtuti magice, ndecatoare.
4) TABUISMUL - se baza pe anumite interdictii cu caracter sacru care, daca erau incalcate, atrageau AZMBOLNA,VIRI.
5) MAGIA (invocarea demoniior in procesul de VINDECARE).
6) ZOOLATRIA se baza pe solicitarea ajutorului VINDECA,TOR din partea unor animale dinizate, ca de exemplu: pisici, pesti, crocodili, serpi, tauri, vaci, berbeci, lei, hipopotami, soimi, sacali, ereti, pasarea Ibis etc. Pana acoio se ajunsese, incat unui oras din Egipt i s-a acordat numele de Crocodilopoiis, iar taurului Apis i s-a construit la Memfis un grajd sacru intr-un templu, fiind un obiect de adoratie perpetua.
Credinta in ndecarea zoolatrica a avut un asemenea aplomb, incat s-au inventat imagini compozite (semi-umane de zei, animale), de exemplu: om cu cap de crocodil, femeie cu cap de vaca, barbat cu cap de sacal, de soim, de vultur, de caine etc.
Cea mai inalta SCOALA, DE MEDICINA, din intreaga antichitate a fost deschisa la MEMFIS. Ea a pornit de la principiile ca omul este compus din trei parti constitutive:
1) Corpul material (anatomic);
2) Sufletul imaterial (inzibil);
3) Elementul \"dublu\" sau \"principiul tal\" din om (avand forma exacta a corpului material)-
Corpul u se ingrijeste medical, pentru ca sufletul sa nu-l paraseasca. Corpul defunct, de asemenea, trebuie ingrijit, pentru ca sufletul sa aiba loc sa se reintoarca si sa reintre in acest corp.
SCOALA DIN MEMFIS avea cea mai celebra biblioteca din lumea antica, si anume cea din TEMPLUL LUI IMHOTEP. Aceasta scoala de medicina se bucura de o atare recunoastere in lumea Mediteraneana, incat la aceasta scoala s-au format mari somitati ale medicinei din acele timpuri, ca HIPOCRATES, GALEN, DIOSCORIDES etc. De altfel, o buna parte a cuceririlor medicinei egiptene au ramas in uz si astazi. Se presupune ca la aceasta scoala s-a format si pRCFNEU.
De retinut ca numerosi medici arabi, recunoscuti in istorie, au fost egipteni la origine.
Patronul Scolii de Medicina din Merjifis, ca de altfel a intregii medicini din Egipt, a fost zeul SERAFIS, pe care autorii greci, si apoi cei romani, l-au identificat cu ASCLEPIOS, deci AESCULAP. Acest zeu egiptean a fost recunoscut AZN AZNTREAGA LUME MEDITERANEANA,. NuIntamplator, de altfel, numele lui se intalneste si in DACIA, inscriptionat pe monede din sec. 1, sculpturi si stele funerare. Apelarea grecilor la invatatura egipteana din scolile de pe valea Nilului era recunoscuta de catre istoricul grec HERODOT ca strict necesara, deoarece egiptenii contemporani erau socotiti de el ca fiind \"cei mai intelepti\" si \"cei mai invatati\" - \"mult mai isteti la minte decat elenii\" (Istorii, 2).
Scoala medicala din Memfis sustinea unicitatea actului de creatie, unitatea lumii si determinismul ei spre ordine si organizare, natura fiind ordonata si organizata de zeul MAAT, care a dat ca sens omului sa-si perfectioneze singurele valori umane: onestitatea tii generozitatea.
Datele de baza ale medicinei egiptene au fost cuprinse in peste 10 papirusuri, dintre care mentionam urmatoarele:
1) PAPIRUSUL ED WIN SMITH a fost scris la inceputul mileniului 3. in el sunt cuprinse 48 de observatii prind OPERATIILE CHIRURGICALE, referindu-se la fracturi, entorse, raniri, corpi straini, infectii.
2) PAPIRUSUL EBERS din mileniul 2 cuprinde 875 de retete medicale si vraji. Din acestea, peste 100 sunt retete pentru bolile de ochi, foarte frecvente in acea perioada in Africa de Nord si Orientul Apropiat. Acest papirus se refera si la autopsiile facute pe cadavre si pe mumii.
3) PAPIRUSUL BRUGSCH (1250 i.c.n.) contine 170 de prescriptii pentru diferite afectiuni.
4) PAPIRUSUL HEARST (1250 i.e.n.) ne prezinta 260 de retete pentru tratamentul muscaturilor, a durerilor de dinti si a caderii parului.
5) PAPIRUSUL CHESTER BEATTYLE trece in resta
arsurile si marea varietate a afectiunilor oculare, indicand totodata tratamentul corespunzator.
6) PAPIRUSUL RHIND, pe langa multiplele clemente de organizare, se refera si la tratamentul unor afectiuni patologice umane.
O multime de medicamente au fost enuntate in aceste papirusuri, administrate sub forma de extracte, pulbere sau tincturi, ca de exemplu:
1) SCILA MARITIMA cu efect tonic cardiac si diuretic.
2) RICINUL cu actiune laxativa.
3) MACUL cu efect opiaceu.
4) LEMNUL DE CEDRU - mineralizam.
5) SMIRNA - dezinfectant.
6) RODIA - dezinfectant.
7) MA,TRA,GUNA care, prin continutul ei in atropina si scopolamina, indeplineste un rol antispastic si cardioaccclerator.
8) GRA,UNTE DE IN si altele
9) La aceste produse vegetale se adauga
mineralele cu efect medicamentos, ca: SA,RURILE de plumb, oxidul de fier, antimoniul, sarurile de mercur, sulfatul de magneziu, sarurile de calciu. Toate avand o posologie si indicatii foarte bine silite.
10) Pentru actiunile lor afrodisiace si tonice generale, au fost intrebuintate diferite GHEARE, COPITE si COARNE de animale.
11) Se faceau ANESTEZII locale preoperatorii cu acid carbonic (zapada carbonica), rezultat dintr-un amestec de PIATRA, MEMFICA, (calcaroasa) tratata extemporaneu cu otet.
12) Se SUTURAU marginile ranilor.
13) Intre interventiile chirurgicale, erau cunoscute EXTIRPAREA tumorilor, aplicarea de ATELE pentru fracturi, luxatii si entorse, interventia pentru prolaps uterin, VENESECTH, operatii de CATARACTA, si tratamentul retentiei de urina.
14) In diferite situatii exista conngerea ca MUZICA avea un excelent efect curativ, observatie impartasita, de altfel, si de alte popoare din antichitate, in toata istoria medicala egipteana nu s-a renuntat la farmece, exorcisme si rugaciuni pentru alungarea demonilor. Etiologia a fost in permanenta banluita de duhuri rele, de demoni patrunsi in organism, de blesteme si de ideea pedepsei dine, dar totodata nu au fost neglijate si alte cauze, ca de exemplu: ranirile, frigul, caldura, parazitii si defectiunile alimentare. Nu o data, pe langa droguri, medicii imparteau si amulete (talismane), facand chiar descantece.In papirusuri este expusa o intreaga Metodologic a ACTULUI MEDICAL, care cuprinde; diagnosticul, simptomatologia, tratamentul, prognosticul si cateva comentarii. Pe drept cuvant, aceste observatii din papirusuri au folosit ca model pentru actualele foi de observatie.
Pe langa bolile chirurgicale pe care le-am enumerat, papirusurile contin referiri la: boli abdominale diverse, la bronsite, laringite, plcurezii, pneumonii, dentopatii, afectiuni ginecologice, ale pleoapelor, a conjunctitelor catarale si granuloase, a febrei tifoide, a parazitozelor intestinale, a malariei, a epilepsiei, erizipelului, a metritelor, a contuziilor, constipatiilor, bilhariozei (schistosomiazei), cu localizari arterio-venoase, intestinale, insotite de anemie,
ciroza hepatica si Hematuria de Egipt.
In afara scolii de medicina de la Memfis, existau si scoii medicale pe langa temple. Medicii absolventi ai acestor scoli medicale erau impartiti in:
1) specialisti in bolile capului;
2) specialisti in boli ale coloanei vertebrale;
3) specialisti in boli abdominale;
4) internisti; 5)oculisti;
6) dentisti
7) Chirurgi.In general, medicina si magia, cu toate interferentele lor, erau socotite ca doua profesiuni total distincte. La fel si obstetrica, nasterile, fiind conduse, in mod obisnuit, de moase si nu de medici.
Ca si la vechii greci, intelegerea FIZIOLOGICA, cuprindea doua conceptii: 1) Conceptia umorala si 2) Conceptia pneumatica. Astfel, se sustinea ca ia fiecare inspiratie omul aspira \"un principiu u\", luat din aer, pe care inima il pulseaza in sange care, la randul sau, il transporta in toate umorile din corp. Medicii aveau, in general, notiuni elementare fiziologice despre functionalitatea corpului (rolul secretiilor, procesul de digestie, excretiile, actiunea respiratorie). Ei nu se raportau la organe in parte, ci la organism luat in totalitatea lui. Cu toate ca nu se efectuau disectii, medicii cunosteau, probabil prin colaborare cu imbalsamatorii, oasele, organele interne (ficat, plamani,
splina etc), muschiul cardiac, vasele.
Regimul
alimentar in perioada de evolutie a bolii indica: pepeni, dovlcci, laptuca, smochine, curmale, rodii, fructe sicomar, te medicinale. In perioada de convalescenta, regimul se putea completa cu: bob, linte, fasole, mazare, ceapa, usturoi, nuca de cocos, ta de e, masline, telina, rizomi comestibili, rizomi fainosi ai lotusului alb si albastru, partea de jos a papirusului, graunte de in, peste uscat,
paine fara sare, tulpina de bambus, radacina si floare de lotus, ulei de susan, prepelite, pasari mari (rata, gasca), nde curmale, bere de orez.
Pentru apararea SA,NA,TA,TII SOCIALE, legile egiptene s-au inspirat dupa legile sumeriene si codul lui Hamurabi. Violul era aspru pedepsit, la fel si adulterul feminin; ca rezultat, natalitatea a fost mult mai crescuta decat in tarile vecine. Herodot a ramas surprins de numarul foarte mare de copii. Existau, in intelesul cuvantului, reale eforturi pentru cresterea natalitatii. Medicii, care efectuau circumciziile, destul de frecvente si obligatorii la preoti, sustineau ca ele asigura fertilitatea. Fetitele se puteau casatori la 12 ani, iar baietii la 15 ani. Femeia, deci mama, era stapana casei, ea era foarte bine tratata. Casatoria se facea la libera alegere. Exista o reala egalitate a sexelor, femeile ajungand deseori regine. Alaptatul copiilor se facea pana ia varsta de 3 ani. Deosebita grijapentru mama copiilor a dus la dedicarea celor mai frumoase poezii inchinate femeilor, la grija de a le impodobi cu diademe, cercei, peruci de toate formele, bratari la maini si la glezne, mese si bucle false, parfumuri, pomezi, lotiuni fixative. in apararea feminitatii procreatoare. invatatul PTAH-HOTEF, in poemele sale, proclama apreciativele pe care ie merita mama copiilor nostri: \"Q vorba inteleapta este mai ascunsa decat piatra verde de smarald, dar ea roate fi gasita la orice femeie, chiar si la sclava la.\"
Medicii si preotii insuflau ideea luptei pentru ata, dar si intelegerea senina a mortii, in sensul continuarii etii si dupa moarte. Atat ata, cat si moartea erau prite cu distinctie si demnitate: toate actiunile, arta, religia si filozofia glorificand eternitatea. Cultul soarelui Ra, dand sperante conngatoare, a avut un loc de cinste in intreaga actitate medicala. inngerea mortii era supremul ideal medical!
Din papirusurile pomenite reiese ca medicii egipteni cunosteau 320 de boli si peste 180 de medicatii.
