ETRUSCII, neam din grupul POPOARELOR MA,RII, au ajuns in ETRURIA dupa ce au fost dislocati din Asia Mica de catre indoeuropeni. in noua lor patrie, ei au fost numiti de catre greci TIRRENOI (cini cu Marea Tireniana), iar de catre romani TOSCI sau TUSCI, dupa ce s-au asezat sil in provincia TOSCANA. Pentru toti istoricii, ETRUSCII reprezinta PRIMA CIVILIZATIE DIN OCCIDENT, rolul lor in dezvoltarea poporului roman fiind covarsitor, ca si a altor popoare indo-europene.
Deosebit de disciplinati si de religiosi, etruscii au ajuns la o neasemuita bogatie, atat materiala, cat si spirituala, intemeind inca din secolul al XIII-Iea i.e.n. o seama de orase-state, ca: TARQUINIA, PISA, POMPEI, HERCULANUM, CAPUA, SORENTO, PERUGIA, cat si MANTOUA, protejala de zeul MONTUS, motiv pentru care marele istoric roman TITUS LIVIUS a considerat necesar sa remarce ca: \"Puterea Etruriei era atat de mare. incat gloria ei umplea pamantul si marile\".
Datele scrise referitoare la cultura si medicina etrusca au fost, in mare masura, pentru totdeauna pierdute, deoarece imparatul HONORIUS a ordonat in secolul V sa fie arse toate cartile ce i s-au parut sibilice (neclare), multe dintre ele fiind pastrate inca de pe timpul lui TARQUINIUS SUPERTUS (primul mare rege etrusc) in templul lui JUPITER de pe CAPITOLIU. Astfel au disparut o multime de inscriptii pe TA,BLITE CERATE, pe FOI DE PAPIRUS sau pe FA,SII DE IN pe baza alfabetului fenician, cat si carti rituale.In acest mod, datele pe care le am despre MEDICINA ETRUSCA, sunt culese din surse colaterale. incepem cu HERODOT, care remarca in secolul VIII i.e.n. faptul ca MEDICINA DIN ETRUR1A SE BUCURA, DE UN DEOSEBIT RENUME. Forta religioasa fiind deosebit de mare, actul medical era insotit totodata de FORMULE MAGICE, RUGA,CIUNI, adevarate LITANII, OFRANDE VOTIVE (cu statuete de bronz sau de teracota) si INCANTATII oferite zeitatilor. Nu rareori se efectuau SACRIFICII de animale, implorand ajutorul spiritelor, si nu in mod exceptional se raceau IMPRECATII (blesteme) MALEFICE.
Deosebit de cultivat in actul medical era rolul PREZICA,TORILOR, asa cum reiese din \"TEXTELE SECRETE\". Prezicatorii faceau diferite deductii privind viitorul bolnavilor, examinand VISCERELE UNOR ANIMALE in mod special sacrificate. Astfel, animalul care era socotit ca sediul sufletului si al vietii era parcelat in 40 de zone corespunzatoare zonelor ceresti, fiecare zona fiind sub influenta unui zeu favorabil sau nefavorabil, ca de exemplu zeul TURAN, care PREVESTEA MOARTEA, zeita NORTIA, care simboliza o evolutie norocoasa a bolii, si zeul VOLTUMNUS, care proteja natura si getatia, deci si ierburile vindecatoare. in raport cu afectarea mai intensa a unei viscere se aprecia gravitatea bolii.
Panteonul suprem etrusc cuprindea si pe cei mai importanti zei ai lumii, ce stapaneau lumea, viata si SA,NA,TATEA, fapt pe care il exploatau din plin ghicitorii specializati. Acesti zei care, de asemenea, erau frecnt invocati, se numeau TINIA, UNI, si MERCVA si reprezentau echivalentul zeilor romani JUPITER, JUNONA si MINERVA.
GHICITORII-SACERDOT1, adevarati DOFTORI ai antichitatii etrusce, erau formati in COLEGII SACERDOTALE, fiind deosebit de stimati, bucurandu-se totodata in societate de o aleasa influenta. Fiind de origine nobila, ei erau imbracati in mantii lungi de blana pretioasa si aau in mana o carja cu capul indoit, asemanatoare cu cea purtata azi de episcopi si chiar de papi, in semn de deosebita distinctie, si chiar de Esculap.In afara acestor DOFTORI-GHICITORI, antichitatea etrusca nera PREZICERILE. Dupa prezicatori, cerul era impartit in 16 regiuni, fiecare regiune fiind dominata de un anumit zeu cu calitati MALEFICE sau BENEFICE. Soarta BOLNAVULUI depindea foarte mult de locul in care,\"dupa HOROSCOP, se incadra soarta lui, destinul sau. Existau si carti elaborate in acest sens. De exemplu, dupa cartile destinului, \"Ciclul vierii nmenesti\" trebuia sa fie cje P x 7 ani, deci in total 84 DE ANI. Pana la aceasta varsta omul era dator ca prin RUGA,CIUNI, OFRANDE, INCANTATII si chiar PROCESIUNI, sa imblanzeasca vointa zeilor, deoarece dupa aceasta varsta, in mod obisnuit, zei tt abandonau. SUFLETUL SA,U AZNCEPA,ND, AZNCETUL CU AZNCETUL, SA, SE DESPARTA, DE CORPUL MATERIAL
Legatura omului cu cerul era eterna, silita, conform credintei etruscilor, in cursul a 12 milenii de existenta a lumii. Astfel, in traditia lor, CREATORUL a desavarsit opera sa mileniu de mileniu, dupa cum urmeaza: in primul mileniu a creat cerul si pamantul: in al doilea - bolta cereasca; in al treilea - marile si apele curgatoare: in al patrulea - soarele, [una si stelele: in al cincilea - toate vietatjle din aer, apa si pamant; si abia in al saselea mileniu 1-a creat pe OM. in urmatoarele sase milenii fiinta umana s-a desavarsit, ca in al 12-lea mileniu sa fie pusa la incercare credinta ei prin PQTQP.
Dar in afara doftorilor-ghicitori, prezicatori ori sacerdoti, existau si MEDICI priceputi in CHIRURGIE, ca si in tratarea, in special, NATURISTA,. Astfel, dupa ESCHIL (523 - 456 i.e.n.), recunoscut pana astazi ca parintele dramaturgiei grecesti, \"ETRURIA ERA RECUNOSCUTA, CA O TARA, PRODUCA,TOARE DE LEACURF a intregii antichitati. APELE TERMALE erau recomandate intr-un mare numar de boli cronice, iar practica stomatologica aiunsese la o mare perfectiune. Aceasta perfectiune a fost atestata prin examinarea danturii mumiilor din nenumaratele sarcofage din Toscana. Astfel, s-a constatat ca inca din secolu VII i.e.n. unele schelete aau dintii imbracati cu coroane de aur, iar altele aau riile punti de aur, care erau tolerate la inmormantare in semn de piosenie, cu toate ca legea celor douasprezece le interzicea introducerea in sarcofage a dirselor obiecte confectionate din aur ori din alte metale pretioase, statuete, vase, coraline, cat si pietre scumpe. Modestia inmormantarilor contrasta cu deosebita bogatie a celor vii, atestata de Diodor din Sicilia in secolul I dinaintea erei noastre.
Mitica etrusca incarcase gandirea religioasa cu doctrine nefaste despre \"viata de dincolo\", obsesia chinurilor si a spaimelor ajungand sa se reflecteze in timp din plin in DIVINA COMEDIE a lui DANTE si in special in volumul INFERNUL. Superstitia fiind o trasatura psihologica care s-a mostenit pana in zilele noastre in peninsula italica, pe acest teren rodind din plin noua conceptie despre RAI si IAD a bisericii crestine. Sinteza etrusco-romana cuprinde splendoarea \"lupei capitnline\" pe care romanii au completat-o in mod stangaci cu minusculii Romulus si Remus, simbolul latinitatii unirsale.
