Primele BOLI PROFESIONALE au fost semnalate de catre medicul din Evul Mediu G. FRACASTORE (1478 - 1553), care atrage atentia, intr-un poem al sau, asupra SIFILISULUI pe care l-ar fi contractat un \"tanar pastor\" numit Syphilus.
F. X. Bichat (1771 - 1802) descrie pe rand toate membranele din corpul omenesc (pleura, peritoneul, meningele, tecile musculare etc).
Parintii FIZIOLOGIEI MODERNE, Haller si Spallanzani, impun aceasta noua specialitate foarte importanta in cercetarea stiintifica, iar P. Pine! consacra PSIHIATRIA ca disciplina clinica.
Rolul MUZICII si al sunetelor in procesul vindecativ nu a fost niciodata subestimat, vindecarile realizate de Orfeu au fost mediatizate in toata cultura greaca, ca si in Mesopotamia, Egipt, India si China.
Medicina moderna a silit evidente corelatii intre CULORI si influentarea benefica a bolilor si a psihicului. Astfel, culoarea ALBASTRA ar stimula meolismul, vederea si ar scadea febra. Culoarea VERDE ar avea proprietati antiseptice si bactericide, influentand timusul si prin acesta
imunitatea generala, popular vorbind \"speranta\". Culoarea INDIGO ar fi sedativa. coagulanta, cicatrizanta, cu o functie mobilizatoare asupra splinei si depresoarc asupra inimii si a tesutului limfatic.
GALBENUL ar favoriza remineralizarea corpului si in special a sistemului osos, fiind totodata antiacid, cu efecte psihoterapeutice de reflexie, meditatie, prudenta si in general de \"cunoastere\".
Mari realizari s-au impus in domeniul EMBRIOLOGIEI, silind faptul ca ontogeneza de 9 luni repeta filogeneza realizata in oceanul etar intr-o perioada de 2 miliarde 800 de milioane de ani, fiecare zi a fatului fiind prevalenta cu 10 milioane de ani din evolutia pamantului.
Este un adevarat miracol al creatiei faptul ca din a 40-a zi de la fecundare apar unde de functionare in creierul fatuluj. ca dupa 6 saptamani ficatul produce deja celule sangvine, iar la 11 saptamani ochii se intredeschid si muschii prezinta miscari coordonate. (Adevaratul Holocaust, al intreruperilor de sarcini.)
In luna a patra, fatul aude si raspunde la mangaieri, instalandu-se in noul organism ANTICORPOGENEZA. Durerile nasterii, contractiile presiunile, ruperea sacului amniotic, contorsiunile abdominale repeta scenariul desprinderii pamantului cu
convulsiile inerente.
Copilul, dupa nastere, parcurge drumul prin care a trecut primitiva fiinta acvatica, pana a ajunge la mersul in patru labe (400 de milioane de ani, strabatute doar in cateva luni).
Vorbind despre GENETICA,, grecii antici o interpretau ca o \"natura proprie individului\" numita PSHYHIS, care se traduce prin temperamente cunoscute inca de indieni si etrusci. E interesanta constatarea medicinii etrusce dupa care sansa de viata a omului este de 7 x 12 ani, deci in total 84 de ani, tjmp in care este proteja de \"Zeul Suprem\", urmand ca dupa aceasta varsta sa se protejeze singur. Rolul semintelor germinative din corpul uman, care se (ransmit prin cromozomi si prin gene, semnalat de medicul ALCMEON din CROTONA, ramane vesnic.
Introducerea CEZARIENEI in Evul Mediu a pretat la confuzii; ea nu a fost aplicata de chirurgi in raport cu originea nobila, ci in raport cu necesitatile vitale ale oricarei gravide. Numele de \"cezariana\" nu vine de la Caczar. ci de la cuvantul latin \"caedere\". care inseamna \"taiere\", deci \"nastere prin taiere\".
Asemanarea FEMEII GRADE in literatura din URARTU cu \"universul\", cu \"vesnicia\", cu \"minunile lumii\", cu \"zeul suprem\", denota adanca credinta evlavioasa in aclui nasterii.
Medicina din micul stat URARTU s-a distins prin aleasa grija fata de vaduve, fata de orfani, invalizi si cetatenii de varsta a treia. Poate aici, la poalele munteiui biblic ARARAT, trebuie cautata originea GERIATRIEI cu 1000 de ani inaintea erei noastre.
Aparatura medicala a fost un modul Medical in care s-au realizat permanente progrese. Datele arheologice din DACIA au pus in evidenta o surprinzatoare colectie de instrumente medicale, ca de exemplu: chiurete. stilete, baghete, pense, baloane de ceramica (de tip ErlenmayerX eprubete si chiar o parafa medicala apartinand unui medic oftalmolog.
Radacinile MEDICINEI SOCIALE s-au afirmat inca din INDIA, unde erau distribuite medicamente in mod gratuit pentru saraci. Aceleasi principii umanitare i-au facut pe romani sa infiinteze infirmerii gratuite pentru toate categoriile de sclavi.
* * *
Dupa ce am terminat de scris prezenta istorie a medicinei, m-am decis sa-i intocmesc o introducere corespunzatoare, ajungand la un grup de concluzii personale:
Medicina nu este numai o stiinta a civilizatiei tehnice, ea inseamna o cunoastere aprofundata a fenomenelor naturale, a fenomenelor vitale, a incadrarii omului in legile universale, in legile societatii si ale istorici pe care o parcurge.
Medicina inseamna logica, gandire, percepere obiectiva, credinta in destin, in actul pe care il intreprinzi, incredere in tine, in forta vitalaa bolnavului, in cunostintele acumulate, in analogile pe care experienta ti lc-a servit.
Medicina inseamna, pe langa cunostinta, multa vointa, iubire de aproape, omenie, implicare totala si nu in cele din urma credinta in Dumnezeu. in sansa pe care ti-o rezerva Supraomenescul.
Adevarurile stipulate de aceasta stiinta-arta despre viata, despre boala, vindecare, s-au regasit in toata isloria pe diferitele ei trepte de dezvoltare; ele nu au aparut din nimic, de ia sine. Sunt foarte putine descoperirile care nu au succedat pe altele, geniile post-hipocratice de tipul lui Roenpten. Fleming. Pavlov. Virchow. Pasteur. Erlich. desigur colosale, nu au fost o regula, ci o exceptie, fondul vietii evoluand sil intre coordonatele date de contradictiile interne si cele externe, intre spirit si materie, intre EUL PROPRIU si EUL COSMIC inca din adanca antichitate.
Sanatatea pe care au vizat-o toti slujitorii medicinei nu este altceva decat un ECHILIBRU perfect intre corpul fizic, corpul emotionai, mental si gel spiritual. Toate acestea sunt interconectate si orice perturbare a oricareia dintre ele presupune intotdeauna \"o tensiune\", un \"CONFLICT cu celelalte\". Nu este suficient sa tratezi numai partea (simptomul), ci trebuie sa tratezi intotdeauna si intregul (cauza), asa cum propovaduia Zamolxe. NDECAREA NE AZNTOTDEAUNA DIN INTERIOR (valoarea hematiilor, a leucocitelor, a anticorpilor, a hormonilor, a mediatorilor chimici, a sistemului nervos si a celulelor). De aceea, este bine spus ca \"boala este un avertisment al unor deficiente interioare\".
UL poarta in el tot ce este necesar ca sa traiasca si sa fie fericit (vitalitate, sanatate, frumusete, intelepciune, dinamism, sentimente). Rolul vindecatorilor si al bolnavilor este sa CULTIVE ACESTE VALORI in raport cu cerintele individuale, fiindca nu exista boli incurabile sau defecte care nu pot fi ameliorate, numai oameni ale Cjiror forte interne sunt \\n opozitie cu actul de vindecare (imunitate scazuta, reflexe intarziate etc). Orice stare de \"nan combat\", de cedare in fata bolii poate fi anihilata prin insistenta, CREDINTA, si constiinta, deoarece corpul fizic, mintea si sentimentele sunt in permanenta modelate de SPIRITUALITATE (convingere, nadejde, speranta, indrazneala si IUBIRE a miracolului dumnezeiesc); \"unde jubire nu cn nimic nu e\".
Trebuie sa retinem si sa convingem bolnavii ca \"Suvoiul vietii umple fiecare cclulq cu forta, energie si vitalitate\", ce trec prin subtile canalicule din microspatiu, in microspatii, distribuind u-se in tot corpul.
Evolutia medicinei din preistorie pana in prezent justifica DESFA,SURAREA AZN SPIRALA,, mereu pe trepte superioare, a CICLULUI ETII, conceput de SPENGLER (1880 - 1916) dupa modelul elaborat de ganditorul italian GIOVAVANI BATTISTA CO (1668 - 1744). intr-adevar, medicina a ridicat aceeasi problematica si in neolitic, si in antichitate, si in Evul Mediu, si in Epoca Moderna, ar fi, dupa cum spunea FRIEDRICH NIETZSCHE (1844 -l900) o \"AZNTOARCERE
ETERNA,\" la aceeasi problematica si la aproape aceleasi metode de vindecare.
Toate aceste pareri au fost enuntate in primul rand de FCLEZIASTUL (in traducere din ebraica - Propovaduitorul) fiul lui David care, in modulul 1/9,5, lOspunea: \"ce a fost, va mai fi si ce s-a facut se va mai face, nu este nimic nou sub soare\" - \"NIL NO SUB SOLE\" - sau daca este vreun lucru despre care s-ar putea spune: \"iata ceva nou\"., de mult acel lucru exista si in veacurile de dinaintea noastra\".
Ecleziastul concluziona: \"soarele rasare, apune si alearga spre locul de unde rasare din nou\".Insasi ideea LASERULUI, deci a focalizarii luminii prin lentile
biconvexe, a fost cu mult timp inaintea epocii noastre apiicata in practica, la
a- inceput prin aprinderea foii de iasca si facerea focului, apoi prin arderea
micilor tumorete de pe suprafata corpului (probabil prin acest procedeu
Hercule a furat focul cerului).
Viata este formata din complexe, contrarii, de aceea in optimismul dat de stiinta trebuie sa retinem si previziunea lui CLAUDE BERNARD (1850) care preconiza ca \"medicul experimentator este MEDICUL ITORULUI\", fara a uita insa parerea lui H. BOERHEAVE (1700), care a fost cel mai mare clinician din periaoda renasterii si care sublinia hotarat ca \"mai presus de orice, trebuie sa EXAMINA,M si sa OBSERVA,M bolnavii\" pentru a gasi cele mai apte mijloace de vindecare. De asemenea, nu trebuie eludata maxima unor chirurgi de mare clasa, care spuneau: \"DOCTORUL TAIE, DUMNEZEU NDECA,\".
Scrierea istoriei medicinci este un act de stiinta si de cultura, ea nu presupune o anume specializare distincta, ci o anumita cunoastere si un anumit spirit de a te implica cu toata CONSTIINTA SI PRICEPEREA AZN CEEA CE FACI.
