Dupa caderea Imperiul ui Roman, s-a produs o aderata degringolada, resimtita in toata cultura europeana, nord-africana, a Orientului Apropiat, cat si in cea a Asiei Centrale.
Tratamentele astrologice, alchimice si cele impuse de gandirea scolastica, au luat locul conceptiilor hipocratice si galenice, combatand pana si medicina naturista. Filozofii -teologi scolastici, legati strictamente de canoane, interpretau procesul de imbolnavire ca rupt de realitate (rolul de baza fiind cel determinat de pacatul stramosesc - \"ce ti-e scris in frunte ti-e pus\" - de \"pacatele personale\" (nesupunere fata de religie), de \"necunoasterea canoanelor\" (a Bibliei si a rugaciunilor), de nerespectarea sarbatorilor, de \"nesupunerea fata de Cezar\" (fiindca nu i s-a dat Cezarului ce-i al Cezarului), ori fiindca nu s-au depus \"ofrande\" (la sfintele altare si troite) etc.
Cu toate aceste impedimente, unii medici fideli juramantului hipocratic. cat si intaturii lui Galenus. si-au pastrat prestanta clinica, impunandu-se prin conceptii si atitudini realiste in fata bolnavului, ca de exemplu medicul bizantin din secolul IV e.n. OREIBASIOS, citat de cronicile contemporane lui ca foarte priceput, ca si medicul ALEXANDROS DIN TARLES (600 e.n.) si PAULAS DIN EGINA, elev al scolii alexandrine.
De notat ca primul spital mare bizantin a luat fiinta in CEZAREA in secolul IV e.n., urmat de cel din CONSTANTINOPOL. De asemenea, tot aici au aparut TROFII = azile, petru batrani (gerontrofii) si pentru copii orfani (orfanotrofii) sau pentru saraci (xenodochii = hanuri) si FILANTROPII.
Mult mai usor le-a fost, ca sa nu se incadreze in grupul scolasticilor, medicilor din CALIFATELE ARABE, care au pastrat nealterata conceptia medicala din Asia Centrala si cea emisa de scoala medicala de la Alexandria sau cea romana.
S-au impus in toata istoria Evului Mediu scolile medicale din CALIFATELE arabe: CORDOBA si BAGDAD, care au ajuns la cel mai inalt nivel in secolele VII si DC e.n.
ABUL-CHASIN a fost parintele unei aderate institutii medicale cu profil chirurgical. Mai mult decat atat, AR RAZI (864 - 921 e.n.) a facut indrazneti pasi in medicina experimentala, cu peste 500 de ani inainte ca aceasta ramura a medicinei sa fie accesibila europenilor.
IBN SINA (980 - 1037 e.n.), supranumit AVICENA. a scris in acea epoca, destul de duvita de scrieri, peste 100 de lucrari, dintre care cea mai importanta s-a intitulat \"Canonul medicinei\". editata in 5 volume. Acest \"Canon\" a devenit un manual fundamental al medicinei mediele. Pentru meritele ei deosebite, aceasta sectiune a aparut in 30 DE EDITII IN EUROPA OCCIDENTALA,. Normele sale de
igiena au fost respectate de majoritatea medicilor. Avicena era un maestru al descrieii clinice, diagnosticul prin inspectie vizuala a CIUMEI fiind perfect; de asemenea, semnalizarile privind contagiozitatea VARIOLEI fiind foarte pertinente. Are meritul de a fi facut diagnosticul diferential intre LEPRA lepromatoasa si hiperplaziile din ELEFANTIAZIS. Simptomele clinice ale PLEUREZIEI si ale ULCERULUI GASTRIC au fost, de asemenea, magistral subliniate. Pentru prima data descrie POL1URIA si GLICOZURIA din diabet, precizand natura \"zaharata\" a bolii prin gustul urinii si mirosul de mere coapte.In ceea ce priveste modul de infectare, AV1CF.NA constata transmiterea pe cale respiratorie a riolei si a ciumei. Referitor la celelalte boli infectioasc, sustine ca unele pot fi transmise prin APA, SOL sau PLACENTA,. in transmiterea infectiilor prin apa recomanda fierberea ei. Foarte atasat medicinei populare, accepta o multime de medicamente de origine vegetala sau chiar animala. Pentru efectul sau antibacterian, a intrebuintat MERCURUL sub forma de frectii si chiar inhalatii. De notat ca tratamentul cu mercur preconizat de IBN SINA a fost reactualizat dupa 500 de ani in Europa in marea campanie antisifilitica din secolele 19 si 20, fiind administrat in acest scop pana in anul 1960 in injectii intravenoase (ca cianura de mercur) si prin frectii de unguent mercurial cenusiu (in tratamentul sifilisului la copti).
Autorul arab a descris pentru prima oara complicatia numita \"STOMATITA, MERCURIALA,\".
De retinut, de asemenea, ca in BAGDAD, in secolul al IX-lca, apar PRIMELE FARMACII ca rezultat al muncii de cercetare a chi misti lor arabi.
Chimistul arab DZSABIR IBN HAIYAN (721 - 815 e.n.), numit si GEBER, a descris in procesul de FABRICARE AL MEDICAMENTELOR diferite etape chimice: dizolre, distilare, cristalizare, sublimare si ardere, etape pe care le parcurg si azi produsele farmaceutice. Prin aceste metode, aplicate de ci, a obtinut clonira de mercur, clorura de amoniu si acid azotic etc. Treptat, chimia a inceput si in Califatc, ca si in Europa apuseana, sa se transforme in PSEUDGSTIINTA,, in ALCHIMIE, preocupata fiind de obtinerea \"pietrei filozofale\" din diferite metale (deci a aurului) si de gasirea \"elixirului vietii\", menit sa invinga moartea prin prelungirea vietii.In Europa, scolile medicale din MONTE CASSINO (Italia) sau cele din CHARTRES si TOURS (Franta), din secolul IX si pana in secolul XII, s-au straduit ca pe baza citirii manuscriselor privind scrierile lui ARISTOTEL, GALEN sau HIPOCRATE, sa impace clericalismul si filozofia cu rudimentele unei medicini teologizate. In acest mod s-a impus in medicina SCOLASTICA, rupta de realitate si mult prea mult scufundata in canoane care de-a dreptul contesta experienta. Cu toate acestea, personalitatea lui GALEN a stapanit autoritar toata gandirea medicala pana in momentul Renasterii, atat cu initiativele ei bune, cat si cu cele contesile. S-au desprins, ca trasaturi progresiste, ECLECTISMUL scolii lut Galen, prin care marele medic a ales din diferitele sisteme ale antichitatii parerile cele mai convenabile evolutiei medicinii, sistematizand medicina antica si impacand conceptiile hipocratice cu cele ale METODICILOR, admitand atat loarea umorilor. cat si cea a atomilor in viata omului (TEORIA SOLIDISTA,, atomii fiind solizi).
Metodele de examinare ale PULSULUI, cat si UROSCOPIA, au reprezentat elemente pozitive in evolutia medicinei in cele aproximativ 14 SECOLE din era noastra. Nu acelasi lucru se poate spune despre conceptia idealista indusa de Galenus prin care toate FENOMENF1.F, VIETII sunt dinainte presilite TELEOLOGIC ide departe prezandu-se finalul!, deci o CONCEPTIE FINALISTA,. Galenus a fost in mare masura acceptat de biserica Romana, in special pentru conceptia sa FINALISTA,.In aceste conditii istorice, pana la Renastere s-au impus: AR RAZI RHASEN (864 - 925), care sustinea ca pe chipul bolnavului se reflecta chinurile si sufletul sau (legatura stransa intre trup si suflet). Celebre au fost lucrarile sale despre riola si poiar. El a fondat spitalul din BAGDAD, fiind un important antemergator a! medicinei sociale, scriind in acest scop lucrarea \"Pentru cei ce nu au medic\" (\"Despre medicina saracilor\"). in dorinta de a combate purulenta ranilor, chirurgul UGO DE LUCCA (secolul XIII), a pansat ranile cu acid acetic (vin). Alti chirurgi au previzionat NARCOZA, administrand bolnavilor anteoperator suc de HIOSCIAM si de MANDRAGORA,.
Marile EPIDEMII DE CIUMA,, DE TIFOS EXANTEMATIC, VARIOLA,, DIZENTERIE au dus la instituirea CARANTINEI (quaranta = 40 de zile). Tot atunci apar in orase \"PHISICUSI\", medicii cu insarcinari antiepidemice, cat si conductele cu apa poila, si unele LEPROZERII pentru leprosi.
Odata cu Renasterea, instaurata in secolele 14-l6, asistam la o uriasa rastrunare in domenuil culturii, la o nemaiintalnita inflorire a artei, literaturii, filozofiei si a conceptiei despre lume, ce a dus la reinvierea ideilor clasice ale antichitatii, in special greco-romane.
Maretia omuluj, morala si fizica, conceputa de Renastere, a premers legitimarea obligatorie a grijii pentru sanatate dupa principiul antic \"mens sana in corpore sano\". in spiritul acestor viziuni, s-a impus in mod strict necesar ca dupa raspandirea tiparului, in anul 1436, sa apara CA,RTILE HIPOCRATICE si cele ALE LUI GALENUS, AVICENA si CELSUS.
Lucru mult facilitat de instalarea unui puternic centru medical la Universitatea din Pado si in alte localitati din Italia. Studentii acestor universitati au avut posibilitatea sa cunoasca anatomia lui GALEN (veche de peste 1300 de ani), CORPUS HIPOCRATICUS (care cuprindea toata intelepciunea medicala antica). \"Canonul medicinii\" al lui AVICENA (Ibn Sina), care realiza o sinteza a gandirii medicale europene si centro-asiatice; cat si conceptiile pana azi labile ale lui AULUS CORNEHUS CELSUS din \"DE ARTE MEDICA\" privind caracteristicile inflamatiei \"Rubor Tumor. Calor. Dolor si f unctio Lesa\".
Daca in cursul Renasterii cercetarea analitica a cunoscut un important reveriment, este datorita faptului \"ca Renasterea a pus bazele stiintelor modeme, experimentale ale naturii\" fGiordano BrunoV in spiritul acestei gandiri, LEONARDO DA VINCI face studii pertinente de ANATOMIE, FIZIOLOGIE si EMBRIOLOGIE
ANDRE VESAL investigheaza cordul, intestinul, articulatiile si urechea interna, iar M. SERVET circulatia sangelui, urmata de sinteza lui HARVEY din anul 1619 asupra intregii circulatii sangvine din corpul uman.
E de semnalat faptul ca, in jurul anului 1500, FRAC ASTORO pune bazele EPIDEMIOLOGIEI, prezand ipoteza infectiei microbienc in TIFOSUL EXANTEMATIC si in sifilis, iar RAMAZZINI (1633-l714) vorbeste pentru prima oara de o PATOLOGIE PROFESIONALA,.
Acum au loc Marile Descoperiri Geografice, care au spart granitele vechii lumi cunoscute.
Se importa din PERU coaja arborelui de CHININA,, cu efect spectacular in malarie. Tot din Peru se aduce BALSAMUL DE PERU cu rol antimicrobian, intrebuintat si azi in celebrul unguent MIKULITZ si in alifiile antiscabioase. Din aceeasi lume - a incasilor - se aduce lemnul de GAIOL, intrebuintat in tratamentul sifilisului.
Din zona CARAIBELOR se importa COLA cu alcaloizi stimulenti, iar din Orient spongii de opiu aplicati inaintea operatiilor.
Scolile medicale se inmultesc, medicina ocupand im rol din ce in ce mai important in viata sociala. Scolii extrem de productive din Pado ii urmeaza alte scoli cu profil hipocratic si galenic, dar care, de asemenea, aveau o larga deschidere inspre noul revolutiei renascentiste, ca de exemplu scolile medicale din. SALERNO, PARIS, MONTPELLIER, BOLOGNA, OXFORD, CAMBRIDGE, SALAMANCA, PRAGA, LIPSCA, VIENA si CRACOVIA.In perioada 1641-l673. REINER de GRAAF emite ideea ca tot ce este viu provine dintr-un ou, in cazul omului din \"ovule\", idee ce a avut un deosebit rasunet in biologie.
Primul instrument de marit, numit \"microscop\", a fost construit de GALTLEO GAL1LEI in 1614, independent de modelul primitiv al olandezului Jansen.
LEEU WENHOECK (1632 - 1723) descopera PROTOZOARELE din apa, natural, pe cale microscopica, BACILI1 si SPIRILII din tartrul dentar, SPERMATOZOIZII si
fibrele din lana si din lemn, cat si organele interne ale unor insecte.
Pe aceeasi linie, santul italian MALPIGI aduce contributii de o deosebita importanta in anatomia microscopica si in fiziologic, descriind circulatia capilara, globulele rosii si albe. histologia pielii, a rinichiului, a alveolelor pulmonare, a splinei, a ovulului.
PAR ACELSUS (1493 - 1541) introduce chimia in medicina, aplicand in terapeutica saruri de sulf, fier, plumb si arsenic, recomandand totodata mercurul in tratamentul sifilisului, fapt ce s-a si realizat pentru mai multe sute de ani, pana in anul 1965.
S. SANTORIQ (1561-l636) a inventat un aparat pentru inregistrarea pulsului.
La randul sau, 1 R. HFXMONT (1577 - 1644) sustine ca
digestia gastrica se efectueaza prin interventia unui acid si a unui fervent, fapt confirmat ulterior prin descoperirea acidului clorhidric si a pepsinei.
BOE-SYILVIUS (1614 - 1672) insista asupra modificarilor de aciditate sau alcalinitate in diferite boli, studiind bila, sali, sucul pancrcatic.
Santul H. BOERHAANE (1668 - 1738), cel mai apreciat clinician al timpului, cu o competenta unanim recunoscuta, pune pe prim plan spiritul clinic, sustinand ca \"mai presus de orice, trebuie sa EXAMINA,M si sa obserm pe bolnav\".
T. SYDENHAM (1624 - 1689) studiaza magistral guta, scarlatina,
coreea si riola, introducand in terapeutica opiaceele (Laudanum).
AMBROIESE PARE (1517 - 1590) introduce LIGATURA VASELOR si nenumarate noi tehnici chirurgicale, ortopedice si obstetricale.
G. B. MORGAGUI (1682-l771) leaga modificarile clinice ale imbolnavirii de substratul bioptic ANATOMO-PATOLOGIC.
F. X. B1CHAT (1749 - 1802) pune BAZELE HISTOLOGIEI si ale ANATOMIEI PATOLOGICE.
G. PRAHASKA (1708 - 1820) \"proclama rolul coordonator\" in patologia umana a SISTEMULUI NERVOS.
A. HALLER (1708 -l7771 studiaza sensibilitatea sistemului nervos vis-a-vis de EXCITABILITATEA TESUTULUI MUSCULAR
J. N. CORVTSART (1755 - 1821) introduce PERCUTIA definitiv in clinica medicala, in timp ce AUSCULTATIA este introdusa de T. H. LAENNEC (1781 - 1826) si duce la depistarea
tuberculozei pulmonare, a emfizemului pulmonar si a bronsiectaziilor.
R. de ROSENSTEIN (1707 - 1773) face primele descrieri foarte pertinente in PATOLOGIA INFANTILA,.
P. FAUCHARD pune bazele CHIRURGIEI STOMATOLOGICE.
F. WOHLF.R (1800 - 1882) sintetizeaza UREEA (prima sinteza a unei substante organice din corpul uman).
In 1837, PURK1NJE preconizeaza ideca ca unitatea de baza care participa la crestere este CELULA.
L. LINNE (1707 - 1778) sustine ca \"exista atatea specii cate a CREAT FIINTA DIVINA,\".
C. H. BAER (1792 -l876) pune bazele EMBRIOLOGIEI.
L. F. HELMHALTZ (1821 - 1894) studiaza din punct de vedere fiziologic contractia musculara. OPTICA si ACUSTICA.
C. BELL (1774 - 1\'842), ca si F. MAGENDIE (1783 - 1855), in urma studiilor fiziologice, elaboreaza Legea Bell-Magendie, fiind fondatorii PATOLOGIEI EXPERIMENTALE. Magcndic, care era un experimentator desarsit, nu aprecia ipotezele, ci numai \"faptele brute\".
CI,AUDE BERNARD (1813 - 1878) descopera FUNCTIA GLICOGENICA, a ficatului, rolul giandclor salire si a celor intestinale, cat si rolul pancreasului in digestie. A studiat nervii VASOMOTORI, SIMPATICUL si activitatea vcntricolului al 4-lea in eliminarea renala a glicogeminului. Este unul dintre fondatorii ENDOCRINOLOGIEI.
I. P. PAVLOV (1849 - 1936) a avut contributii epocale in domeniul fiziologiei nervoase. Descoprind REFLEXUL CONDITIONAT, adeschis o noua cale in explicarea comportamentelor superioare ale omului.
R. VIRCHOW AŁ1821 - 1902) a imbinat obsertia clinica cu necropsiile efectuate, and deosebite contributii in domeniul LEUCEMIILOR, al amiloidozei, al TUMORILOR si al trombozclor. Preocupat indeosebi de \"PATOLOGIA CELULARA,\" (1855), afirma ca \"orice celula provine din alta celula\", realizand \"o federatie de state celulare\".
LOUIS PASTEUR (1822 - 1895) a demonstrat ca fermentatiile din organism (lactice, acetice, acidice) sunt determinate de MICROORGANISME specifice, ceea ce i-a permis sa le cultive si chiar sa le sterilizeze. A descoperit si aplicat pentru prima oara VACCINAREA ANTIRABICA, (1855), a pus bazele aseptiei si ale imunoloeiei.
I. I. MECINIKOV (1845 - 1916) descopera FAGOCITOZA ca mijloc de luptaaorganismului impotri microbilor.
1 CANTACUZINO 11863 - 1934) si C. LEVATIDI (1874 - 1945) dezvolta nu numai microbiologia, ci chiar si VIRUSOLOGIA (\"inframicrobiologia) mondiala.
R. KOCH (1843 - 1910) descopera in anul 1822 BACILUL TUBERCULOZEI
V. BABES (1854 - 1926) este autorul primului TRATAT DE BACTERIOLOGIE DIN LUME. A realizat o sinteza originala intre microbiologic si anatomie patologica.
C. RONTGEN (1845 - 1923) descopera razele X in scop DIAGNOSTIC, pe care din 1899 le aplica in TRATAMENTUL
epitclioamelor si apoi a leucemiilor.
PIERRE CURIE (1859 - 1906) si MA,RIA CURIE (1867 - 1934) descopera radiul si poloniul ca mijloace de tratament in special in domeniul tumorilor.
Medicina ultimelor doua secole, prin imbinarea permanenta cu progresul tehnic, a mers din ce in ce mai mult pe linia trasata de CLAUDE BERNARD in anul 1850, cand acesta spunea: \"Medicul experimentator este medicul viitorului\": si mai mult decat atat, plusand maxima, a sustinut ca \"nici o descoperire nu constituie o limita la. care trebuie sa se opreasca cercetarea stiintifica\"- Aceaasta linie adoptata de medicina, fara discutie progresista, nu pune in umbra niciodata conceptia clasica a CELUI MAI MARE CLINICIAN RENASCENTIST, H. BOERHAAVE. care sustinea cu toata convingerea unui vechi medic, in anul 1700: \"MAI PRESUS DE ORICE, TREBUIE SA,-I EXAMINA,M CLINIC SI SA,-I OBSERVA,M CLINIC PE BOLNAVI\". Deci sa nu dam decizii categorice numai din laborator.In ultima instanta, MEDICINA NU ESTE NUMAI STIINTA,. EA INCLUDE MULTA, INTUITIE. PRICEPERE. ARTA, INTERPRETATIVA,. EXPERIENTA,. PREVIZIUNE. ANALOGIE. CUNOASTEREA ANTECEDENTELOR PERSONALE. FAMILIALE. CUNOASTEREA STA,RII PSIHICE. A TIPULUI DE REACTIVITATE. A MEDIULUI DE PROVENIENTA, AL BOLNAVULUI SI MULTA, CREDINTA, AZN SOARTA BOLNAVULUI SI AZN SANSA VINDECA,TORULUI. Vom cauta sa dezbatem cursul istoric al medicinei, din ultimele doua secole, concentrandu-ne atentia pe unele probleme ce au reprezentat obiective prioritare.
APARATUL CIRCULATOR, si in special INIMA, a fost in permanenta in centrul atentiei medicilor si al vindecatorilor din toate timpurile. Principiul activ al vietii, \"PNEUMA\", era propulsat prin inima in toate
membrele, organele corpului uman, atat la vechii indieni, cat si la mesopotamieni, egipteni sau greci. Pana si la romani si la daco-romani era o identificare intre \"anima\" spirit si \"inima\" ca organ propulsor al masei de sange. Aceasta parere s-a pastrat si in medicina dogmatica (scolastica) din Evul Mediu. Abia dupa anul 1500, inima incepe sa fie interpretata din punct de vedere anatomic ca \"organ\" si nu ca \"suflet\".
Unul dintre promotorii acestui curent a fost pictorul genial LEONARDO DA VINCI (1452 ~ 1519). Sant de renume mondial, a lasat in urma sa un aderat atlas de ANATOMIE, sute de lucrari de cosmologie, hidrotehnica, mecanica, optica, botanica, astronautica etc.
Cercetarea cardiologica a fost continuata cu deosebit succes de ANDRE VESAL (1514 - 1564). iar contemporanul sau H. SERVET 11509 - 1553) a desarsit-o, completand-o cu opera sa privind circulatia mare si circulatia mica a sangelui.
Pe o treapta mai inalta a cunoasterii s-a ridicat W. HARVEY (1578 -l637), fondatorul fiziologiei care, in 1619, elaboreaza cea mai pertinenta lucrare privind circulatia sangvina (arteriala, venoasa si capilara).In anul 1903, W. EINTHOVEN inregistreaza electricitatea inimii printr-un \"galnometru cu sarma\". Tot in acea perioada de inceput a secolului XX se intrebuinteaza ULTRASUNETELE pentru depistarea selor mari profunde. in 1905 se efectueaza primele TRANSFUZII de sange.\"in 1924, W. EINTHOVEN imagineaza si aplica primul ELECTROCARDIOGRAF, ca in 1929 FROSSMAN sa efectueze, in premiera, CATETERISMUL CARDIAC.
De notat ca primele injectii intravenoase fusesera facute inca de LEONARDO DA VINCI in iurul anului 1500.In 1943 s-a executat prima INTERVENTIE PE CORD prin scoaterea schijelor de razboi, ca in 1950, tot prin interventii chirurgicale ps inima deschisa, sa se efectueze LA,RGIREA VALVELOR din stenoza
mitrala.
Deosebit de importanta a fost introducerea card.iosilizatorului in tulburarile de ritm, de catre AKE SENNING in 1959. Dar inaintea acestei descoperiri, cu aproape 3 ani, in 1953. I. GIBBON realizase deja prima INIMA, ARTIFICIALA, numita de el HEART-LUNG, care avea, incontesil, imperfectiuni ce au fost remediate, in special de JARVIK. despre care vom vorbi mai tarziu.
Interventiile pe inima s-au efectuat, apoi, in lant. Astfel, in 1960, A. STARR initiaza inlocuirea lvelor bolnave cu lve de plastic si chiar de metal.
A reprezentat de-a dreptul un aderat miracol, mult mediatizat, transplantA»! cardiac, operat de catre CHRISTI AN BARNARD in anul 1967. in Africa de Sud. Calea deschisa de el a fost urmata de medici dintr-o multime de sectii de chirurgie cardiaca din lume, cu rezultate riabile, conditionate in toate cazurile de acceptul sau neacccptul imunologic.
Aceste impedimente l-au facut pe R. JARVIK. in 1969-l970, sa introduca in cavitatea toracica, dupa indepartarea inimii bolnave, a unei INIMI ARTIFICIALE din plastic, intarita cu aluminiu si dacron.
Pentru o mai sigura vindecare a bolilor coronariene, A. GRULNTZIG a recurs cu multa pricepere la angioplastii coronariene.
Aparatele electromecanice s-au impus tot mai mult in terapeutica inimii, introducandu-se in 1985 DEFIBRILATORUL CARDIAC IMTABIL, apoi in anul 2000, tot de catre R. JARVIK, POMPA CARDIACA, ARTIFICIALA,.
O alta latura a medicinii, care a facut mari salturi de cunoastere analitica, cu tendinte de sinteza in directia prelungirii cu orice chip a vietii, a fost GENETICA. De la teleologia greaca si pana in zilele noastre, privirea spre viitor a fost captita ba de ideea nemuririi (oamenii fac parte din spiritualitatea universala), ba de metempsihoza (nimic nu se pierde, totul se transforma), ba de posibilitatea ca prin alchimie sa se obtina elixirul vietii (viata vesnica). Aceste tendinte au fost alimentate si de sacerdoti si de catre samani, filozofi sau clerici.
Natural ca medicii, facand parte din aceeasi societate, le-au adoptat, si chiar mai mult, le-au propoduit bolnavilor. Totusi, treptat, acesti medici au remarcat ca anumite tare fizice sau psihice sunt transmisibile. Aceasta transmisibilitate a fost atestata de catre cartile sfinte (Vedele, Avestele, Biblia, ca si operele filozofilor si dramaturgilor antici).
Era un lucru de necontestat ca exista congenitalitate cu transmitere de caractere benefice sau malefice atat la om, cat si la intreg regnul animal si vegetal.
Pornind de la aceste premise, GREGOR JOHANN MENDEL (1822 -l894) descopera, in 1860, transmiterea caracterelor ereditare potrivit legilor dominantei, segregarii si a sortarii independente a caracterelor (denumite ulterior \"Legile lui Mendel\").Intre 1880 si 1900 se intuiesc CROMOZOMII si GENELE din cromozomi. In acest timp de sfarsit de secol se realizeaza faptul ca ereditatea este data de gene. Tot in anul 1900 se descopera GRUPELE DE SA,NGE de catre K. LANDSTEINER. ca dupa acest eveniment sa se poata efectua transfuzii de sange in cazurile ce pana atunci erau intraile.
Cu toate ca
hormonii erau banuiti de mai multi ani, abia in 1902 BAYLISS si STARL1NG ii descopera prin MICROSCOPIE HISTOCHIMICA,.
CROMOZOMII si GENELE, care erau pana la acea ora mai mult intuiti, sunt descoperiti definitiv de catre W. SUTTON. Cercetandu-se cu atentie lanturile cromozomiale, se constata ca FEMEILE au doi cromozomi X, in timp ce BA,RBATII au doar un singur cromozom X, iar celalalt este de tip Y. in 1910 obsertiile microscopice ale lui MORGAN sustin dispozitia in linie a cromozomilor.In 1920, N1COLAE PAULESCU descopera hormonul de baza al pancreasului, numit de el \"pancreatina\". ca acest hormon sa fie redescoperit in 1921 de catre BANTING si SESI sub numele de \"INSULINA\".
O descoperire deschizatoare de noi drumuri in toata evolutia medicinei a fost cea a A.D.N-ului, facuta de catre O. T. AVERY.
O alta descoperire epocala a fost cea a sintezei CORTIZONULUI si COLESTEROLULUI, efectuata de R WOODWARD in 1951.In 1953, WATSON si CRIK continua cercetarile lui O. T. AVERY. studiind materialul genetic din A.D.N.
FL. HORSTFAL emite in 1961 teoria schimbarilor A.D.N. in geneza CANCERULUI.
Cruciale au fost incercarile lui R. EDWARDS si P. STEPLOE de concepere a unui COPIL in afara corpului uman.
Anul 1982 se inscrie, prin producerea INSULINEI PE CALE GENETICA,, urmata de celebra donare a oii \"DOLLY\" in 1996. in anul I 2000, dupa nenumarate experiente, se reuseste obtinerea primei riante a GENOMULUI UMAN.
Un alt domeniu ce se inscrie cu deosebite progrese tehnice si clinice este cel al imagisticii. Capitolul respectiv a fost deschis de catre epocala descoperire din anul 1895 a RAZELOR X de catre santul C. W. RONTGEN. care a efectuat prima RADIOGRAFIE, urmata apoi de un numar deosebit de mare de fotografii radiologice ale scheletului uman si ale aparatului respirator.In 1912 M. V. LANE aplica CRISTALOGRAFIA cu raze X in STUDIUL PROTEINELOR. Abia in anul 1925 se radiografiaza si alte teritorii, ca de exemplu ARTERELE CREIERULUI.Intre timp, se impune ca o metoda cu totul noua ultrasonografia. Ea se efectueaza in boli ale creierului de catre DUSSIKG in 1950, si apoi in CANCERUL MAMAR in anul 1953.
Un nou progres al imagisticii 1-a reprezentat aplicarea in clinica de catre LAUTERBUR in 1967 a REZONANTEI MAGNETICE.
Alt salt in domeniul diagnosticii I-a realizat GODFREY prin introducerea in 1970 a TOMOGRAFIEI COMPUTERIZATE, linie continuata in 1972 de catre HOUNSFIELD.
De mentionat ca in 1958 I. DONAI.D efectua primele ECOGRAFII simple, combinate ulterior cu efectul Doppler.
Un modul deosebit de important in cercetarea stiintifica l-au deschis specialitatile CHIRURGICALE. Trepanatiile calotei craniene duse la bun sfarsit inca din neolitic si apoi continuate in civilizatia indiana, ariana, mesopotamiana si daca, cat si repunerea prin ATELE a fracturilor, sau INCIZIILE pentru furunculi si abcese nu au reprezentat unicate in activitatea medicala. Toate aceste masuri au fost continuate in Evul Mediu, sub influenta scolilor chirurgicale hipocrato-galenice, asa incat chirurgia nu s-a instalat intr-un spatiu vid, fara istoric, indiferent de faptul ca ea a fost practicata de medici, de vindecatori, sacerdoti sau de frizeri. Chirurgia Evului Mediu s-a deosebit foarte putin de cea din antichitate. De aceea, noi vom insista mai mult asupra realizarilor determinate nu atat de \"mana chirurgului\", cat de progresul tehnic ce i-a venit in ajutor acestuia. Lucru realizat din plin in ultimul secol.In anul 1904 ANESTEZIA cu PROCAINA, a reprezentat un mare succes fata de
anestezia cu alcool, chiar daca aceasta nu a fost generala, ci locala. Autorul ei a fost A. EINHORN.
Pentru decelarea ulcerelor sau a cancerului gastric, W. HILL imagineaza primul GASTROSCOP RIGID.In 1938 se introduce in chirurgia ortopedica cea dintai ARTICULATIE ARTIFICIALA, in ajutorul fracturilor de col femural.In anul 1948, K. TUOHY aplica in oftalmologia umana lentilele de contact.
Epoca transplanturilor de organe incepe in 1955 cu primul TRANST DE RINICHI. Continuandu-se cercetarile, in patologia renala se realizeaza, in 1956, APARATE DE DIALIZA, pentru rinichi. Era un pas pana la RINICHIUL ARTIFICIAL, si el s-a realizat in anul 1959 de catre W. KOEFF.
Trecerea de la bisturiul cu lama de metal la cel bazat pe focal i7area fasciculului luminos pe o suprafata de operat s-a indeplinit in 1961 prin inventarea LASERELOR CU GAZ (neon, heliu, dioxid de carbon).Intre primele intrebuintari ale acestei noi metode a fost LASERUL PENTRU OCHI, operant in 1962. Mergandu-se pe linia perfectionarii laserului, s-au descoperit in anul 1970 LASERELE CU CRISTAL, mult mai performante decat cele cu gaz.
Dupa 59 de ani de la introducerea in practica chirurgicala a, gastroscopului rigid, in 1970 este descoperit ENDOSCOPUL FLEXIBIL, care a reprezentat o deosebita realizare in domeniul diagnosticului la nivel esofagian, gastric si intestinal.In 1980, ortopedia prezinta un salt loric prin introducerea ARTICULATIILOR artificiale in fracturi ale genunchiului, numerale, ale cotului si ale degetelor.
Anul 1980 inaugureaza, de asemenea, primul \"LITHOTRIPTER\" (zdrobitor de piatra) din istoria urologiei. intrebuintat cu deosebite rezultate in calculozele renale.
Tratamentul cu \"laser\" castiga noi teritorii terapeutice, fiind aplicat cu succes in MIOPIE. Iar din AZ995 si in dermatologia tumorala. estetica si sculara.
Lupta contra bolilor infectioase. indiferent ca ele reprezentau fenomene individuale sau epidemii, a reprezentat un obiectiv permanent pentru medici, tamaduitori, sacerdoti sau conducatori ai cetatilor, oraselor, statelor sau imperiilor. VRA,JILE, LAZARETELE, LEPROZERIILE, VACCINA,RILE, TA,MA,IERILE, FUMIGATIILE, IZOLAREA, SPA,LATUL, FOCUL, TELE MEDICINALE ETERATE etc. au constituit mijloace permanente ce au fost aplicate metodic impotri infectiilor. Nu trebuie sa uitam ca un mare progres in evolutia luptei contra infectiilor ii revine MICROSCOPULUI OPTIC descoperit in 1590 de catre H. Z. JENSE.
Din perioada penultimului secol retinem ca in anul 1880 a fost instaurata TEORIA BACTER1ANA, a bolilor, dand un mare impuls descoperirii diferitelor ccinuri.
Identificarea in 1890 prin FILTRE A VIRUSURILOR a reprezentat o aderata revolutie in cultura medicala, ea a dus la descoperirea, in 1898, a virusului FEBREI AFTOASE.
VICTOR BABES (1854 - 1926) a fost initiatorul primului tratat de microbiologie din lume. in 1885, si a descoperit corpusculii BABES-NEGRI, si scroterapia. previzionand. inaintea lui FLEMING, ca \"exista microorganisme ce pot elabora substante capabile de a opri dezvoltarea microbilor\"!
Vorbind la modul concret, mult mai multe date putem oferi in acest domeniu al bolilor infectioase daca ne referim in special la ultimul secol.
Anul 1905 reprezinta momentul de o deosebit de mare importanta clinica si de laborator cand, dupa 4 secole de orbecaiala, F. SCHAUDIN si E. HOFFMAN descopera SPIROCHETA PALIDA, - AGF.NTUL cauzator al sifilisului.In anul 1908, intr-o boala de extrema infectiozitate, si anume in tuberculoza, C MAIJTOUX introduce ccinarea specifica, care ramane un test actual si azi pentru depistarea starii de
alergie la tuberculina, dupa descoperirea, in 1882, a bacilului Koch.
AZNCEPUTUL DE SECOL AL XX-LEA, dupa cum se stie, a fost bantuit de o seama de infectii colective, dintre care se distinge FEBRA TIFOIDA, si DIFTERIA. Acest context a dus la descoperirea, in anul 1910, de catre H. RICKETTS a BACILULUI TIFIC, iar in 1913 la obtinerea unui SER ANTIDIFTERIC de catre BOEHR1NG.
Continua grija antibacteriana a determinat gasirea unor \"mancatori de bacterii\", numiti BACTERIOFAGI (bacterios in limba greaca inseamna bastonas, iar fagos = mancatori). Sarcina gasirii acestor \"fagi\" a revenit lui F. D\'ERELLE in 1916 si lui M. CIUCA, in 1921.
Mentionam ca in 1923, in lupta impotri tuberculozei, s-a descoperit VACCINUL B.C.G. (Bacil CALMET-GUERIN).
Cu mult inainte de cel de al doilea razboi mondial, in anul 1928, A, FLEMING pune in evidenta ciuperca antimocrobiana, BACTERIOSTATICA,, numita PENICILIUM NOTATUM.
Un marc progres in microbiologic 1-a reprezentat descoperirea de catre M. KNOEL si E. RUSKA a MICROSCOPULUI CU ELECTRONI.
Mergand pe aceeasi linie a antibioterapiei, S. WAKSMAN introduce in terapeutica in anul 1943 cel mai important tubcrculostatic care nu a putut fi depasit pana in zilele noastre, si anume STREPTOMICINA.
Pentru a putea fi aplicata pe o scara cat mai mare, cea mai intrebuintata medicatie bacteriostatica, si anume extractul de penicilium, in anul 1949 DOROTHY HODGKIN SINTETIZEAZA, PENICILINA.Intr-un secol in care virusul poliomielitic facuse aderate ragii mortale si multiple inliditati, VACCINUL ANTIPOLIOMIELITIC, realizat de 1, SALK. a reprezentat o mare victorie, fiind raspandit pe intreaga suprafata a pamantului.
Nu a trebuit sa treaca prea mult timp de la descoperirea, in 1928, a primului antibiotic, ca sa apara asa-numita enzima \"PENICILINAZA\", care s-a dovedit inhibatoare a functiei antibiotice, ducand chiar pana la o imunitate specifica, fapt remarcat in anul 1959.
O deosebita realizare a reprezentat-o campania antiepidemica mondiala care a dus, in 1980, la ERADICAREA ultimului caz de VARIOLA,.
Noi perspective de cercetare s-au deschis in anul 1981 prin descoperirea MICROSCOPULUI CU SCANARE FOCALIZATA,, care poate mari pana la nivelul inframierobilor. deci previzand cu mare certitudine ziua de maine, cea a medicatiei antivirale.
VOM INTEGRA, in cele ce urmeaza, si realizarile medicale romanesti din ultimele doua secole, incepand cu medicul roman GEORGE EMIL PALADE. nascut in anul 1912 si care, pentru meritele sale deosebite, a fost distins cu PREMIUL NOBEL. Acest celebru reprezentant al medicinei romanesti a obtinut, utilizand microscopia electronica, primele imaginia ale ultrastructurilor ceiutarc. identificand in anul i 974 \"Granulele Palade\" cu ROL DECISIV in biosinteza celulara. Totodata, el a descoperit si \"Fixatorul Palade\", compus din tetraoxid de osmiu.
Alti reprezentanti de frunte ai medicinei romanesti, ce au fost inscrisi in cultura universala, sunt:
MEDICUL VASILE POPP (1779 - 1842), referindu-se la apele minerale de la Geoagiu si Baile Herculane, pe care dacii le numeau \"izvoare ale zeilor\", descopera in anul 1821 ioarea \"tamaduitoare\" a izvoarelor de la Arpatac, Bodoc si Cosna.
MIHAIL ZOTTA (1800 - 1864) descrie primul clinica \"COLICEI SATURNINE\", insistand asupra simptomatologiei si tratamentului acesteia.
CONSTANTIN VA,RCANU (1806 - 1870), tinand cont de existenta unor boli cu extindere in masa, a realizat AZNTA,IA TOPOGRAFIE MEDICALA, a Moldovei, recunoscuta pe plan european, ca model investigativ de recenzare a patologiei umane.
CONSTANTIN DUMITRESCU-SEVEREANU (1840 - i 930) este printre primii din lume care initiaza \"CATERISMUL ARTERIAL\", ca si prima GREFA, CUTANATA, (1871) si SPLENECTOMIE (1881)
NICOLAE MANOLESCU (1850 - 1910) a executat, printre cei dintai din lume, \"IR1TOMIA\" in cataracte senile.
GEORGEASSAKI (1855-l899) in calitatea lui de medic, descopera in anatomie \"TUBERCULUL LUI ASSAKI\" si efectueaza pentru intaia oara \"Operatia Assaki\" cu SUTURA, A NERVILOR LA DISTANTA, (1866), recunoscuta ca o premiera mondiala.
EMANOIL RIEGLER (1854 - 1929) a creat o metoda, si astazi larg folosita, \"METODA BIURETELOR\", pentru dozarea proteinelor.
THOMA IQNESCU (1860 - 1926) chirurg de renume international. a efectuat prima interventie chirurgicala in ANGHINA PECTORALA, prin ABLATIA ORTOSIMPATICULUI CERVICAL, ca si cea dintai RAHIANESTEZIE inalta cervicala.
NICOLAE LEON (1862 - 1931) identifica in parazitologia umana mai multi \"CESTOIZI\".
ION CANTACUZINO (1863 - 1934) face primii pasi in imunologie, descoperind la Bucuresti \"IMUNITATEA DE CONTACT\".
GHEORGHE MARINESCU (1963 - 1938) descopera in microstructura sistemului nervos OXIDAZELE, in lipsa carora nu s-ar putea proa influxul nervos. A fost, totodata, un pionier al investigatiei ENCEFALOGRAFICE.
DTMITRIF. VOINOV (1867 - 1951) descrie primul caz de \"VA,RIABILITATE CROMOZOMIALA,\" (aneoploidie) si postuleaza ereditatea citoplasmatica prin MITOCONDRII (1914 - 1916).
IOAN ATHANASiU (1868 - 1926) fiziolog de renume, descopera in investigarea activitatii musculare \"ERCOGRAFUL CU BILE\".
DlMlTRIE GEROTA (l867 - 1939), deoarece sele limfatice erau greu de pus in evidenta, a descoperit \"METODA GEROTA\" de injectare a selor limfatice., care 1-a facut cunoscut in intreaga Europa.
EUGEN M. BOTEZAN (1871 - 1964) descopera TERMINATIILE NERVOASE din corpusculii tactili (descoperire releta de celebrul istolog Ranon Y. Cajal).
CONSTANTIN I. PARHON (1874 - 1969) a conceput si realizat primul tratat de ENDOCRINOLOGIE DIN LUME (1909). Este creatorul, pe plan mondial, a BIOLOGIEI VA,RSTELOR (ILIKIBIOLOGIA).
STEFAN GHEORGHE N1COLAU (1874 - 1970) descrie in dermatologie \"SCORBUTIDELE FOLICULARE\" - \"Dermatita livevoida\" - \"LEUCEMIILE NICOLAU\" si ccinul N1COLAU-BANCIU din limfogranuiomatoza cutanata.
ION MINEA (1879 - 1941) descopera SINDROMUL EXTRAPIRAMIDAL din scleroza in placi.
IACOB 1ACOBOVICI (1879 - 1959), pentru prima oara in istoria medicala, reuseste explorarea radiologica a GLANDELOR SALIVARE.
CONSTANTIN LEVADIT1 (1874 - 1953) este fondatorul scolii europene de VIRUSOLOGIE. Pune in evidenta treponema palidum in tesuturi. Culti virusurile \"in vivo\" pe celule. Precursor al prepararii VACCINULUI ANTIPOLIOMIELITIC.
HARALAMBIE VASILIU (1880 - 1954) a fost un precursor al conceptiei actuale privind NUCLEOPROTEINELE. El imagineaza substantele proteice din nucleul celulei grupate intr-o coloana spirala cu atomi asezati in forme specifice acizilor aminici (lucru dovedit ca fiind de o mare exactitatei.
AMZA J1ANU (1881-l962) a realizat vindecarea paraliziei faciale prin TRANSTUL muschiului MASETER. Pentru\'prima oara executa o ESOFAGOPLASTIE pretoracica cu tub din marea curbura a stomacului.
IULIU MOLDOVAN (1882 - 1966) realizeaza unul dintre primele tratamente stimulatoare ale imunitatii, descoperind \"RETICULINA\".
VICTOR GOMOTU (1882 - 1960) continua TRATAREA MIOPLASTICA, a paraliziei faciale imaginate de Amza Jianu.
DANIEL DANIELOPOLU (1884 - 1955) a descoperit \"PROBA SINOCAROTIDIANA,\" in cercetarea sistemului nervos vegetativ. A fost un real precursor al BIOCIBERNETICII. A realizat faptul ca din reactia antigen - anticorp se elibereaza nu numai histamina, ci si ACETILCOUNA.
NICOLAE HORTOLOMEI (1885 - 1961) - cu toate ca dotarile in aparatura erau insuficiente si cunostintele imunologice slabe, a fost un PROMOTOR AL CHIRURGIEI CARDIACE din tara noastra si din
lume.
IULIU HATIEGANU (1885 - 1959) si
IOAN GOIA (1892 - 1985) au introdus in literatura mondiala conceptul de \"FOCAR DE INFECTIE\" si pe cel de \"INFECTIE DE FOCAR\", concepte extrem de importante in aproape toate bolile spetei
umane.
ION T. NICULESCU (1895 - 1957) a descris in anatomia umana \"NUCLEUL CUPULIFORM\" din MEZENCEFAL.
STEFAN S. NICOLAU (1896-l967) a fost un cercetator de marca in domeniul filtrabilitatii virusilor, a SEPTICONEVRITELOR, a hepatovirozelor si a PARAIMUNITA,TILOR.
RADUS. VLA,DESCU (1886-l964) a fost printre primii cercetatori din lume care au relet importanta ZINCULUI in reproducerea umana.
ANA ASLAN (1897 - 1986) cercetatoare de marc prestigiu international. A descoperit GEROVITALUL si ASLAVITALUL.
AUREL CRA,IFA,LEANU (1884 - 1938) a fost un pionier al cercetarii biochimice a cncefalului prin studiul ENZIMELOR DIN
CREIER.
NICOLAE IONESCU-SISEST1 (1888-l954) descopera ca microbii se transmit in organism nu numai prin se de sange, sau limfatice, ci si prin SPATIUL PERIVASCULAR.
MA,RITIS NASTA (1890 - 1965) a evidentiat FORMELE
FILTRANTE ale bacilului Koch.
EMIL POP (1897 - 1974) a pus in evidenta \"DINEZA\" ca o miscare. primordiala a materiei vii. Descoperire unanim recunoscuta.
SPARLAT LONGHIN (1899 - 1979) printr-o metoda originala, extrage ENDOTOXINA BACILARA, cu efecte in tuberculide si paratuberculoze, cat si in stimularea imunitatii generale.
VINTILA, C1OCA,LTEU (1890 - 1957) a initiat noi metode ae. dozare a TIRIZINEI si a TRIPTOFANULUI, recunoscute in intreaga Europa.
MlHAI CIUCA, (1883 - 1969).descopera capacitatea bacteriilor de a produce, spontan, FAGI (1921), fenomen pe care se bazeaza \"L1ZOGENIA\".
AUREL A. BABES (1886 - 1962) a fost INITIATORUL CITODIAGNOSTICULUI CANCERULUI UTERIN (1927).
G. N. PAPANICOLAU - intorduce in 1928 \"COLORATIA PAPANICOLAU\" pentru identificarea cancerului uterin,
GRIGORE T. POPA (1892 - 1948) a descoperit sistemul PORTHIPOFIZAR.
PETRE VANCEA (1902 - 1986) introduce in tratamentele oftalmologice EXTRACTELE TOTALE DE OCHI.
ALEXANDRU D. RA,DULF.SCU (1886 - 1979) a fost pionier al GREFELOR si TRANSTURILOR OSOASE.
STEFAN ODOBLEJA (1902 - 1978) a CONCEPUT primul importanta ciberneticii si chiar crearea in laborator a INTELIGENTEI ARTIFICIALE.
GRIGORE OSIPAN SINF.STI (n. 1907) a realizat BIOSTIMULATORI pentru combaterea paradontopaliilor.
GRIGORE BENETATO (1905 - 1972) in cercetarile sale a impus rolul sistemului nervos in PROCESELE IMUNOLOGICE.
Secolul nostru a realizat si alte momente deosebite in evolutia medicinei.In anul 1901 se descriu in Europa, de catre G. GRIJIUS. primele cazuri de boala BERI-BERI, dupa ce in 1880 boala fusese semnaiata in Asia, respectiv in Japonia, de catre medicul TAKAKI ca fiind datorata AVITAMINOZEI B.
Anii 1902 si 1905 se inscriu in istorie prin descoperirea SECRETINEI (primul hormon polipeptidic secretat de MUCOASA DUODENALA,) de catre BAYL1SS si STARLING. Prin aceasta descoperire, autorii de mai sus au introdus in literatura termenul de HORMON, care in limba greaca inseamna \'IMPULSIONANT DE ACTIVITATE\".In anul 1903, G. PETERS remarca faptul ca razele X au efecte ANTIC ANCEROASE.
CA21M1R FUNK. in anul 1912, descopera VITAMINELE pe care ci le eticheteaza ca atare, considerandu-le niste \"AMINE VITALF\".
Scoala medicala poloneza are meritul de a se fi impus si prin SINTETIZAREA VITAMINEI C de catre TADEUS REICHSTF.TN
Primul medicament anticanceros probat clinic a fost MUSTAR NITROGENUL, introdus in terapeutica de catre B. HODKIN in anul 1942.
Fara a adanci conceptiile si practicile YOGHISTE. ne vom opri asupra unora care au starnit interesul gandirii medicale fie in sens aprobator, de acceptare muta, sau de indoiala. in interpretarea YOGHISTA,, SA,NA,TATEA este data de ECHILIBRUL PERFECT AZNTRE CORPUL FIZIC (anatomic). CORPUL EMOTIONAL (metafizic). CORPUL MENTAL si cel SPIRITUAL fastral). Toate acestea sunt INTERCONECTATE si orice perturbare a oricareia dintre ele duce la un conflict cu celelalte. Constatare admisa atat de medicina INDIANA,, SUMERIANA,, EGIPTEANA,, GREACA, si in totalitate in cea DIN DACIA.
Un alt deziderat de baza al yoghismului este acela ca nu e suficient sa tratezi SIMPTOMUL, ci trebuie tratata CAUZA. Aceasta conceptie duce in mod implicit spre interpretarea UNITA,TII CORPULUI, deci a privirii lui \"IN TOTO\" si nu la segmentarea acestuia.
Pentru a obtine o vindecare perfecta trebuie, spun yoghistii, sa te AUTODESCOPERI si sa te AUTOECHILIBREZI, fiindca in toti exista intacta \"SA,NA,TATEA\", \"FRUMUSETEA\" si \"VITALITATEA\". Principiul grecesc: \"CUNOASTE-TE PE TINE AZNSUTI\", inscris pe frontispiciul templului din DELPHI, cu toate evolutiile tehnicilor medicale, ramane un principiu etern, mult mai etern decat orice inventie tehnica terapeutica sau de cercetare.
Ce rezonanta adanca poate avea conceptul yoghist: \"BOALA ESTE UN AVERTISMENT AL UNEI DEFICIENTE INTERIOARE\". Deci nu poti face nici o organopatie sau boala psihica ori infcctioasa daca nu ai o deficienta interioara (predispozitie) fie genetica, fie imunitara. fie spirituala, fie de ordin moral, mental ori de credinta etc., deoarece \"suvoiul vietii umple fiecare celula cu forta, energie, vitalitate\" ce explica din plin principiul lui Arhimede: \"DATI-M1 UN PUNCT DE SPRIJIN SI VOI RA,STURNA PA,MA,NTUL\". Puterea interioara a fiecaruia este imensa, fiindca ea provine din universalitatea FORTEI UNIVERSALE.
VINDECAREA PROVINE DIN INTERIOR, medicamentele sunt sau nu acceptate de corp, de constiinta noastra, de increderea noastra, de credinta si dorinta de vindecare, de logica si bigotismul cu care le privim. Hematiile, anticorpii, celulele, toate se supun DORINTEI DE VINDECARE, deoarece \"VIUL POARTA, AZN EL TOT CE ESTE NECESAR CA SA, TRA,IASCA,\".
O alta trasatura a intaturii yoghiste se refera la convingerea ca NU EXISTA, BOLI INCURABILE, ci numai indivizi ce nu pot fi vindecati. in general, dupa cum vedem, intatura yoghista este plina de un OPTIMISM DEBORDANT, ea admite ca nu intotdeauna rezultatele se inscriu ca victorii, si acest lucru datorita faptului ca mintea, corpul fizic si sentimentele sunt intr-o continua schiinhare. fiind MODELATE DE SPIRITUL GENERAL (SCOARTA,) si de SPIRITUL FIECA,RUI ORGAN VITAL cc-si are propriul suflet, de exemplu: fascicolul lui His, nodului sino-artrial, atrio-ventricular si reteaua lui Purkinje, de asemenea, Plexurile Solare si Sino-carotidiene, ori sistemul nervos simpatic si parasimpatic.
Concluzia este de-a dreptul de o imensa incurajare. \"VIUL POARTA, AZN EL TOT CE ESTE NECESAR CA SA, TRA,IASCA,\". Omul trebuie sa se ajute personal, \"fiindca medicii sunt prea putini fata de multimea bolilor\" (labilitatea principiului biblic: \"Ajuta-tc pe tine insuti\".).
Optimismul trebuie sa fie prezent in toate imbolnavirile, oricat ar fi ele de furibunde, de neprezute, de dureroase sau de rapide, caci, dupa cum spunea SUN-ZI, \"un nt repede nu dureaza toata dimineata si o ploaie, oricat ar fi de puternica, nu tine toata ziua\"
Terapeutica medicala trebuie sa se adreseze deopotri celor X elemente ale imbolnavirilor, concretizandu-se printr-o TERAPEUTICA, A SIMPTOMELOR si a cauzelor, o TERAPEUTICA, EDUCATIVA, (igiena, dietetica, ritm de viata, conflicte nervoase, masuri preventive etc.) si o TERAPEUTICA, A SUFLETULUI (credinta in vindecare, prin sfintire, rugaciuni si tamaieri). De retinut faptul ca intr-o apa sfintita miscarea microclementelor (zute la microscop) este ordonata, in timp ce in apa obisnuita (nesfintita) exista o aderata miscare browniana, dezordonata.
Nu este un fapt inedit ca MUZICA poate avea efecte benefice asupra subiectilor bolnavi. in acest sens s-au facut experimentari cu muzica lui MOZART. Dar nu numai muzica instrumentala se poate inscrie in aceasta constatare, ci si muzica vocala (ORFEU, EBRAICA,). in acest sens s-a analizat, pe langa NOTELE MUZICALE, si efectul diferitelor LITERE.
Stiinta vindecatoare a sunetelor a fost experimentata de mai multe milenii, !a inceput prin incantatii, apoi prin vocalize efectuate de bolnav, si in cele din urma prin pronuntare diferitelor litere, murmurarea lor sau rostire cu voce gra.
Astfel, vocala I s-a constatat ca ar avea efect calmant in starile de nervozitate, combatand insomnia si migrenele rebele.
Vocala_A ar fi recomandata in traheobronsite.
Exprimarea vocalei O ar masa inima, timusul si diafragmul.
Vocala E ar putea influenta in bine faringele, laringele, glanda tiroida si coloana vertebrala din zona cervicala.
Vocala O e posibil sa aiba o actiune energizanta asupra ficatului si a glandelor suprarenale, in timp ce vocala si ar influenta stomacul, splina, pancreasul si constipatiile.
Consoana N se adreseaza mai mult teritoriului frontal, iar M in special coloanei vertebrale.
Ideea respiratiei universale a asa-numitei PRANA, deci a ENERGIEI VITALE (idee de sorginte indoeuropeana, lansata de ARIENI, VEDICI si SANSKRITI), s-a impus in toate religiile antice, tacand parte si din cultura GETO-DACICA, si chiar GRECO-ROMANA,. Ea nu a fost straina nici EGIPTENILOR, nici MESOPOTAMIENILOR. Silogismele: \"Omul primeste sufletul\", \"insufletirea\". \"isi da sufletul\", isi da \"ultimul suflu\" - \"duhul\" a strabatur intreaga istoric. A SUFLA, A RESPIRA AZNSEAMNA, A TRA,I. TOTUL RESPIRA,, TOTUL PULSEAZA,: atomul, celulele, universul, soarele, stelele, praful stelar, apa. acrul, gaurile negre, celulele din alimente, ovulul, omul fiind in intregimea lui o picatura din energia vitaia cosmica pulsatila.In momentul NASTERII, energia vitala intra in noi ca o MAREE CALDA,, ca la moarte sa ne paraseasca ca o RESPIRATIE RECE. Aceasta energic vitala PRANA, coordonata de inima, se imprastie in tot corpul, prin subtile canale numite nadisuri, pulsand in unghii, in par, in pori, in muschi, in ficat, in plaman, in creier. Energia vitala pulseaza in constelatii, in cai lactee, in meteoriti, in creierul uman, in nisip, in pietre, in hrana noastra de zi cu zi. Viata inseamna pulsatie, PULSATIA inseamna SUFLET INDIVIDUAL si SUFLET UNIVERSAL.
Cel mai mic cristal de cuart are capacitatea de a emite 32.768 de impulsuri pe secunda. Noi, oamenii, suntem influentati atat de acest microcosmos (nisip, praf, polen, picaturi de apa), cat si de macrocosmosul din tot universul. Toate acestea au ENERGII VITALE ce ne pot influenta direct pe noi, dar la randul nostru si noi le putem influenta pe ele, inclusiv Universul (zboruri cosmice). In toata existenta avem nevoie de ajutor.
ENERGIA \"PRANICA,\" din macro- si microcosmos ne ajuta zi de zi, asa cum spunea filozoful grec EPICTENE. Ne da sens in viata, dorinta de actiune, multumire etc.Intreg MEDIUL EXTERIOR ne ajuta prin energii vitale, la acestea contribuie apa marii, izvoarele, pajistile, muntii, ile, soarele, norii, stelele, apele, formele geometrice din natura si, in special, culorile.
Culoarea ROSIE este reflectarea spiritului vietii, a energiei vitale, a sangelui circulant, a pasiunii; ea stimuleaza inima si tensiunea arteriala, gonadele, rinichii si combate anemia.
Culoarea PORTOCALIE actioneaza asupra digestiei, respiratiei, splinei, pancreasului si stimuleaza creativitatea.
GALBENUL intareste sistemul osos, este antiacid si remineralizant.
VERDELE stimuleaza timusul (anticorpogeneza, imunitatea), este antiseptic si bactericid.
ALBASTRUL ajuta meolismul, scade febra si stimuleaza ochii.
Culoarea INDIGO, la randul ci, arc o actiune depresoare a inimii, cu proprietati coagulante si cicatrizante. In general, ea este sedati si are efecte benefice asupra sistemului limfatic si a splinei
La inceput a fost \"LUMINA\", si se pare ca, la sfarsit (dupa experientele TANATOLOGICE), fi tot un CANAL LUMINOS (CANALUL TIMPULUI). Totul se leaga, totul se repeta, \"ce a fost mai fi. si ce s-a facut se mai face, nu este nimic nou sub soare\"-\"Nil novi sub sole\". Eclaziastul. I.9. (propoduitorul! Totul este etern, ca si lupta pentru supravietuire (sanatate).
Ceea ce trebuie sa retinem cu toata convingerea este faptul ca NU TREBUIE SA, CAPITULA,M atat in fata BOLII, cat si a MORTII. Sa ne ANCORA,M adanc in ideea ca viata noastra materiala si spirituala este VIATA UNIVERSULUI. Sa credem ca suntem asemenea universului, formati din miliarde de ATOMI MATERIALI ETERNI, si EONI SPIRITUALI, de asemenea ETERNI, care se afla intr-o miscare coordonata VESNICA,. Sa credem hotarat ca spiritul nostru cuprinde AZNTREAGA DUMNEZEIRE si ca el ne poate ajuta in fata bolii si a mortii.
Sa ne convingem, ca si genialul BLAISE PASCAL, ca \"in fiecare inima este un gol in forma de Dumnezeu pe care Dumnezeu il poate umple\" si sa reflectam, de asemenea, in spiritul marelui sant prin prisma celor 3 ipoteze emise de el in sensul ca:
1. CINE CREDE in Dumnezeu, dar acesta nu exista. NU PIERDE NIMIC.
2. Cine nu crede in Dumnezeu, dar acesta exista, are TOTUL DE PIERDUT
3. Cine crede in Dumnezeu si acesta exista, ARE TOTUL DE CA,STIGAT.
