Ca in orice colectivitate omeneasca, si in cea din LUMEA NOUA PRECOLUMBIANA,, vindecarea bolnavilor, ca si prenirea imbolnavirilor, a reprezentat o functie sociala ce s-a manifestat in mod constant pe diferite trepte de evolutie ale civilizatiei umane.
Chiar daca nu se numeau medici, \"VINDECA,TORII\" au apelat la
toate mijloacele imaginate si la intreaga experienta acumulata de-a lungul secolelor si mileniilor anterioare de catre antecesori. Acesti \"vindecatori\" stapaneau, ca in toate continentele prin care am trecut, VRA,JITORIA, GHICITUL, INVOCATIILE, INCANTATIILE, PREZICERILE, SIMBOLISTICA FANTASTICA,, ASTROLOGIA, citirea de HOROSCOAPE, interpretarea FULGERELOR, TUNETELOR, a SOLSTITIILOR, a ECLIPSELOR, al ZBORULUI LA PA,SA,RI, a PETELOR DE PE ORGANELE INTERNE ALE ANIMALELOR
SACRIFICATE, a sacrificiilor RITUALE, a POSTULUI, a
IMPLORA,RILOR, a CA,NTULUI, a MA,TA,NIILOR,
AZNGENUNCHIERILOR, a vointei SUPRANATURALE BENEFICE
si MALEFICE si, in mod special, a unei IMENSE FARMACOLOGII
de te medicinale. Farmacologie care aa si sensul vindecator, dar si cel de fermecare (beatitudine, incredere, psihoterapie, si chiar placcbo).
Toate aceste daruri \"vindecatoare\" le-au adus populatiile precolumbiene prin istmul ce lega Siberia de Alaska intr-o lunga perioada de emigratie intinsa intre anii 70.000 si 20.000 i.e.n.
Arheologia dodeste ca aceste populatii au ajuns in California cu 1.000 de ani inaintea erei noastre, iar in America Centrala abia in jurul anului 5000 i.e.n dupa ce mastodontii fusesera distrusi inainte cu 1000 de ani. Tot in perioada anilor 5000 i.e.n. au patruns pe calea apelor eschimosii in America de Nord, si dirse populatii din Oceania in America de Sud.
Populatiile precolumbiene la care ne vom referi in studiul nostru privind manifestarile medicale in \"Noul Continent\" vor viza IMPERIUL AZTEC, IMPERIUL MAYA si IMPERIUL INCAS.
I. in IMPERIUL AZTEC MEDICINA se insusea din familie, apoi se aprofunda in CASA CLANULUI (un adevarat colegiu de pregatire multilaterala a tineretului). Imperiul, situat in partea meridionala a Americii de Nord, aa ca zeu suprem pe MEXI; in ce priste populatia de baza, ea emigrase pe \"pamantul fagaduintei\" (asa se numea) din regiunea AZTALAN, situata in California, indepartand de la conducere pe icalanii si zapotecii autohtoni.Inclinatia aztecilor pentru medicina reiese si din faptul un numar important de MEDICI VETERINARI erau angajati de catre Palatul regal la Gradina Zoologica proprie pentru protectia faunei (vulpi, lupi si feline) si foarte multe pasari ce populau cele 10 lacuri adiacente palatului regal.
Medicii-sacerdoti nu erau o exceptie in Imperiul Aztec; ei invocau adesea ajutorul PIRAMIDEI SOARELUI (construita in anii 60 - 50 i.e.n.), cu o inaltime de 65 de metri, a PIRAMIDEI LUNII de 42 de metri, a ZEULUI CREATOR TEZCAL TIPOCA, a ZEULUI SOARELUI, a Tunetului, a Secetei, a \"Sarpelui cu pene\" si, in speciai, a ZEITEI FECUNDITA,TII si a \"Inimei pamantului\".
Importanta omului era subliniata prin ideogramele incizate in piatra, cat si prin pictogramele ce le-au urmat. Astfel, se sustinea ca ZEUL CREATOR TONACATECUTLI, dupa ce a creat 600 de ZEI, s-a hotarat ca din sangele acestora sa dea viata omului, apoi soarelui, lunii si stelelor. Noua fiinta omeneasca, protejata de Zeul creator, cu toate ca era plapanda, a reusit sa supravietuiasca de 4 x 4000 de ani, fiecare era de 4000 de ani fiind urmata de mari cataclisme distrugatoare, deci in total 16.000 de ani.
Medicina sacerdotala, prenind incompatibilitati le genetice, nu admitea CA,SA,TORIA AZN CADRUL ACELUIASI CLAN. Ea propovaduia consolarea ca zeul suprem ii ajuta pe mortii de BOLI GRELE in \"lumea de dincolo\", dandu-le un taram mai privilegiat decat mortilor din cauze naturale tse incuraja eroismul).
NATALITATEA era asistata de medici si ajutata de intreaga obste. In cazul in care o mama deceda in timpul travaliului, statul ii asigura ONORURI FUNERARE.
GRIJA FATA, DE OM nu era doar o trasatura de exceptie a aztecilor; ei ii socoteau pe sclavi de asemenea fiinte umane, pentru ei viata fiind cea mai pretioasa comoara. inainte de vanatoare, arcasul INVOCA ANIMALELE: \"Eu. care vin acum sa savarsesc o fapta dusmanoasa, sunt impins de nevoi, caci sunt sarac si foarte nenorocit\". STIMA FATA, DE FAUNA inconjuratoare il facea pe aztec sa-si boteze baietii cu nume de animale, iar fetele cu nume de flori.
II. Medicina CIVILIZATIEI MAYA. se intindea din peninsula YUCATAN PA,NA, AZN GUATEMALA si HONDURAS. Asa cum reiese din scrierile hieroglifice, a fost si ea dominata de superstitii, credinte mistice, ritualuri si ceremonii religioase, cat si de o teribila FRICA, DE MOARTE si o convingere oarba \"CA, CEL CE MOARE A FOST LUAT DE DIAVOL\".
Altarele de ruga pentru viata lunga si, implicit, pentru sanatate erau foarte numeroase. Astfel, in localitatea T1KAL, in anul 416 i.e.n., erau mentionate un numar de 25 de atare obiecte de cult, frecnta lor fiind de asemenea foarte mare in orasele COPAN si UAXACTUM.
Scoala medicala era o problema sacerdotala. Marele preot numit, AHAUCAN (principele sarpe), examina sacerdotii in materie de ritual, ceremonii si medicina-In numele creatorului lumii HUNAB, casele erau frecnt TA,MA,IATE pentru a PREVENI APARITIA BOLILOR.
APA DE BA,UT, spre deosebire de cea casnica, era depozitata in niste REZERVOARE numite CEONTES. inainte de nastere, femeia facea un pelerinaj la zeita IXCHEL; mama era admisa in toate templele.
Pentru preintampinarea EPIDEMIILOR, TOATE CASELE DECEDATILOR ERAU DEFINITIV PA,RA,SITE
Marturiile iconografice scot in evidenta o anomalie medicala, efectuata in credinta perfectarii omului. Astfel, ramane de neinteles deformarea capului la copin abia nascuti, provocarea artificiala a strabismului si arcuirea fortata a picioarelor.
Fortele naturii, care erau permanent solicitate in caz de imbolnaviri. de obicei erau personificate prin MICI STATUETE pe care le purtau PACIENTII
REGIMUL ALIMENTAR ce se recomanda bolnavilor era in mod dominant VEGETARIAN. Indicate si foarte accesibile erau: CHAJA (salata rde), JICAMA tun fel de sfecla), CHAYOLE (castrate mexican), cartofii dulci,
pepenele galben, arborele de
paine cu fruct dulce comestibil. in perioada de convalescenta erau admise si porumbul, fasolea, rosiile, manioca, coriandrul, maghiranul, piperul, vanilia, pestele uscat si semintele de cacao.Intreaga conceptie despre lume a civilizatiei Maya a fost dualista si s-a bazat pe LUPTA CONTINUA, AZNTRE BINE si RA,U. in spiritul acestei conceptii, SA,NA,TATEA ERA AZN PERMANENTA, CONTRATA, DE BOALA,. Aceasta alternativa nu putea fi combatuta decat prin post, abstinenta, purificare spirituala. TA,MA,IEREA idolilor, rugaciuni si multiple ofrande. Hieroglifele proprii ideografice atesta deosebitul respect ce i se acorda actului de conceptie, in asa masura incat FEMEIA GRAVIDA, nu numai ca era VENERATA, in viata, dar chiar daca deceda in timpul travaliului. ea era primita in cel mai fericit loc in \"lumea de dincolo\".
III. IMPERIUL INCAS se intindea din Columbia pana in Argentina, cuprinzand buna parte din Peru, Ecuador, Uruguay si Chile. Era populat cu sute de triburi inca din mileniul III i.e.n.
Dupa CODUL LUI INCA TUPAC, \"stiinta (deci si medicinal nu era pentru popor, ci pentru cei ce descind din neam inalt, caci pe oamenij de jos stiinta i-ar face orgoliosi si ingamfati\". De aceea, ACTIVITATEA MEDICALA, se efectua de sacerdoti in jurul templelor. Dupa memoriile vremii si cercetarile ulterioare, \"incasii fiind cel mai religios popor din lume\", se bazau in activitatea sacerdotilor-medici si pe ajutorul vrajitorilor, vindecatorilor si a ghicitorilor.In COLEGII SPECIALE, sub conducerea \"inteleptilor\", tineretul era invatat miturile cosmogonice, PROGNOZA BOLILOR dupa zboru| pasarilor si dupa maruntaiele de animale sacrificate, cat si despre rolul VINDECA,TOR al OFRANDELOR ce trebuiau depuse la altare in scop magico-religios si medical (ca urine, scoici marine, frunze de cacao si frunze de tutun).
Confesarca PA,CATELOR BOLNAVULUI in fata MARELUI PREOT, urmata de o baie purificatoare, ducea in mod inerent la \"mantuire\" si la VINDECAREA BOLILOR. in acelasi scop, incantatiile aduse zeului cerului ITZAMNA, APA,RA,TORUL CONTRA BOLILOR, il protejau pe BOLNAV de \"MITUAL\", zeul mortii.
Prin rugaciuni, omul era protejat de BOLI si alte rele, daca aceste rugaciuni se efectuau cotidian in cele 20 de zile a!e lunii (asa era calendarul lor) si in cele 19 luni ale anului. De mentionat ca fiecare zi si fiecare luna aau un zeu propriu cu infatisare si nume distinct.
Scrisul era o indeletnicire sfanta, deoarece se sustinea ca el a fost descoperit de ZEUL CERULUI (ZEUL SUPREM).
Soarta omului era fatalmente hotarata si de cei 9 zei stapani ale celor 9 lumi de sub pamant, ultima lume fiind lumea MORTII.
Sangele fiind considerat drept principiul fortei vitale, aa proprietatea de a darui SA,NA,TATE si VIATA, lunga. in caz de EPIDEMII, la altarele unui mare numar de zei se sacrificau prin esangvinarc diferite animale.
Defunctul se reincarna intr-un descendent ce putea influenta viata urmasilor fie in bine, fie in rau, dupa natura morala ce-i era proprie. In acest mod, mortii deneau fapturi supranaturale care, prin invocare, puteau vindeca bolile succesorilor. De asemenea, se considera ca orfanii sunt sub protectia zeului suprem. Datorita acestui fapt, la ordinul Suranului (Fiul Soarelui), ei erau incredintati unor vadu care ii cresteau pe cheltuiala statului.
REGIMUL ALIMENTAR al BOLNAVILOR era prin excelenta hipotoxic. Astfel, se preferau in mod deoasebit FIERTURILE, si nu mancarurile fripte sau coapte. Se preferau: algele marine, o specie de
cartofi mexicani, fructe, salate, porumb tanar, dovlecei, castane, carne de peste sau de lama, care era intai sarata, apoi uscata la soare si care denea comestibila abia dupa fierbere.
Deformarea capului pana la varsta de 4 ani, cu toata barbaria ei, se pare ca nu influenta activitatea cerebrala, dar dupa parerea incasilor aa rolul de a alunga viitorii sau prezentii demoni din cap (si in special demonul epilepsiei si al diferitelor psihoze).
Dupa toate probabilitatile, incasii intreceau in MEDICINA, pe AZTECI si pe POPOARELE MAYA, si nu numai in medicina, ci si in astronomie, astrologie, cosmogonie si in alte stiinte. Astfel, ei silisera inca din epoca precolumbiana ca anul are 365 DE ZILE repartizate in 12 LUNI. Ei stapaneau in mod aproape desavarsit fitoterapia. de asemenea erau maestri in homeopatia, administrand in doze mici, infinitezimale, unui bolnav un preparat care in doze mari i-ar fi provocat unui om sanatos o stare asemanatoare cu cea a bolnavului. Acest principiu \"Similia similibus curantur\" a fost redescoperit in anul 1800 de catre savantul Hanneman. Incasii cunosteau principiile antimicrobiene, antifungice si antiinflamatorii ale SULFULUI, rolul CHININEI (chinehonci) in tratamentul malariei, vindecau ranile prin sterilizari uimitoare; de asemenea, vindecau fracturile, folosind ELONGATIILE si ateleic. Efectuau AMPUTAREA membrelor infectate sau zdrobite si faceau TREPANATII frecnte (pentru indepartarea corpurilor straine si a duhurilor rele). Tot incasii au descoperit substanta energizanta numita IPECA (ipecacuanha), reactualizata in ultimele 2 secole e.n. De asemenea, este relevant faptul, pentru nilul lor medical, ca aau capacitatea de a PLOMBA dintii.
