Radacinile medieinci au aparut in PALEOLITICUL SUPERIOR (35.000 - 10.000 i.e.n.), in perioada cand omul nu avea nici un fel de concept despre suflet, despre supranatural, spirit, zei, el insusi plasandu-sc relativ putin distinct fata de lumea inconjuratoare.
I. In aceasta etapa s-a dezvoltat asa-numita indeletnicire medicala, etichetata azi drept MEDICINA, INSTINCTIVA,. in spiritul ei, indidul reactiona intr-un mod sil si adecvat la conditiile mediului exterior (imbracaminte de protectie, adapostirea de ploi, de sau de caldura excesiva, fuga de foc, de fulgere, de inundatii, fuga din calea animalelor carnivore, imobilizarea membrelor luxate sau fracturate, legarea ranilor, indepartarea corpilor straini din solutiile de continuitate (taieturi, impunsaturi, zdrobituri etc). Aceasta medicina instinctiva era innascuta si proprie indizilor, asigurand necesitatile tale de supraetuire si dezvoltare a organismului. Ea se baza pe reflexele neconditionate, formate in dezvoltare filogenetica a speciei umane de-alungul mileniilor anterioare, din sfarsitul paleoliticului superior si inceputul neoliticului.
II. Prin observarea practica a mediului inconjurator si diferentierea societatii umane in FRATRII, deci in grupe sile de indizi inruditi, fiecare grupa si-a insusit anumite simboluri mistice reprezentative pentru familia sau ginta sa, ca de exemplu: animale sau te (lupi, hiene, Ici, mastodonti, vulturi, corbi, floare de lotus etc.) , ajungandu-se la asa-numitele TOTEMURI. Aceste idei au supraetuit pana in zilele noastre, sau au fost inventate in cursul dezvoltarii istorice, urmand sa fie imprimate pe uri alegorice, eii si blazoane (in intreg Evul Mediu).
Prin totem omul se considera fratele lupului, sora florii de crin, facea parte din familia vulturilor, a serpilor, toate acestea fiind invocate pentru ajutorarea sa in caz de nenorociri, BOLI sau diverse esecuri.
Totemurile nu aveau prin ele inscie ata, nu erau inzestrate cu \"anima\" (suflet).
III. Pe o treapta superioara, si anume la sfarsitul paleoliticului, apare ANIMISMUL. in aceasta noua conceptie, obiectele tjin natura sunt considerate ca au suflet, insufletire datorata spiritelor pe care le detin intrinsec. Copacul vorbeste, muntele te sfatuieste, apa te mangaie, raul te alinta, plopul te scapa de BOLI, stejarul te VINDECA,, salcia prene AZMBOLNA,VIRILE etc.
IV. De aici si pana la FETISISM a fost doar un pas. Omul si-a creat obiecte cu rtuti benefice, dar si malefice. Desi erau neinsufletite, obiectele confectionate din iut, argila, lemn, fildes, os sau piatra erau considerate sfinte, inzestrate cu forte miraculoase: \"Omul de la Hamangia\", calutii de argila, margelele de scoici, sticlutele de obsidian etc.
V. in neolitic apare ideea de \"SPIRITE\", ideea de \"SUPRANATURAL\", de Etern, distinctia intre corp si suflet, ideea de \"ata de apoi\", dorinta imperioasa de cult al stramosilor etc. In aceste conditii, se impune MAGIA.In medicina, dominanta a fost MAGIA ALBA,, care silea fortele supranaturale sa actioneze in favoarea bolnavului prin ceremonii rituale, mimica, murmure neinteligibile, formule rostite oral, acompaniate de percutii in materiale de rezonanta, adeseori insotite de pantomima, sete, tipete si costumatii ciudate. Magia alba folosea o seama de DESCA,NTECE (de boala lunga, de friguri, de calduri, de spaima, de groaza, de dezlegare de blesteme etc).
MAGIA NEAGRA, imprima fenomenelor un curs majefic. contrar legilor naturii, influentand spiritele spre distrugere, dezmembrare, dislocare, imbolnare sau chiar moarte. incep sa se realizeze uri cu imaginea care trebuie distrusa (a sarpeiui, a animalului de prada, a pasarii carnivore, a dusmanilor) care sunt strapunse cu oase de peste, cu te acicuiate, cu aschii de lemn, cu cristale de pietre, toate aceste masuri avand ca scop \"uciderea imaginii raufacatoare\". Oamenii din neolitic aveau, in general, o gandire primitiv-magica.
In mileniile VII - VI i.e.n., aceste acte rituale de fetisism si de magie se desfasurau in cadrul locuintei private a fiecaruia.
Din mileniile V - IV i.e.n., au aparut constructii cu caracter sacra), inchinate diferitelor zeitati. Aici, pe niste mese dispuse central, se sacrificau oi, capre, vanat, boi, pasari, pesti si erau aduse ofrande Totemurilor si obiectelor de Fetis care, treptat, s-au transformat in Zeitati. Ofrandele cuprindeau toate bunatatile pamantului, pornind de la fructe si legume, pana la diferitele cereale. Se mai tineau sedinte publice de EXORCISM, de alungare a demonilor cauzatori de boli, prin rugaciuni si descantece, sau se efectuau ritualuri de INCANTATII (incantare ca multumiri pentru ajutoarele date de totemuri, fetisuri sau zeitati).
Cele mai numeroase statuete erau feminine si zau CULTUL FERTILITA,TII (pamantului, al femeilor sau al animalelor). Toate aceste acte de cult se efectuau in prezenta vrajitori lor-ndecatori, care efectuau gesturi rituale, adesea miscari ale animalelor, insotite de bolborosiri magice, fiind imbracati in haine puternic vopsite in ocru cu ajutorul argilelor pe care le aveau la dispozitie.
VI. Dupa MEDICINA INSTINCTIVA, a omului primitiv, in neolitic s-a dezvoltat, treptat, MEDICINA EMPIRICA,, bazata numai dc experienta (EMPERIKOS, PEIRA = experienta, practica), fara a adanci ETIOPATOGENIA bolii, deci cauzele imbolnarii, mecanismul de producere si modul de actiune al diferitelor medicamente. Aceasta medicina empirica a silit anumite norme concepute perfect de catre ndecatori, ca de exemplu:
- deschiderea furunculelor si a colectiilor purulente pentru indepartarea factorilor noci;
- indepartarea corpilor straini, sageti, aschii de silex, venin de sarpe, ermi etc;
- raclarea tesuturilor mortificate, a falselor membrane, a depozitelor de sfaceluri, cruste sau escare;
- rezectiilc extremitatilor compromise (degete, mana, antebrat, laba piciorului, gamba etc);
- trepanatiile craniene pentru indepartarea corpilor straini, iar in caz de psihoze a duhurilor malefice;
- intrebuintarea purgativelor pentru diverse
tulburari gastrice;
- in caz de intoxicatii, se indicau vomitive;
- in afectiuni pulmonare diverse expectorante extrase din te medicinale;
- conceptul de boala se rezuma la ideea ca demonul a patruns in organism si da dureri, crampe,
intepaturi pe care ndecatorii le combateau prin potiuni calmante si narcotice.
Medicina empirica se limita mai mult la cauze externe, cunosacute prin experienta personala, cauzele interne ramanand in acea perioada invaluite in mister (in afara unor verniicoze sau otrari care erau edente).
