La venirea indo-europenilor (arienilor) in subcontinentu! indian. in mileniul 2 i.e.n.. acestia au fost uimiti de existenta unei civilizatii DRAVID1ENE exprimata prin peste 100 de asezari proto-urbane, cu strazi principale paralele, drepte si largi de 10 metri, canalizate prin conducte de teracota, si case cu 1 -2 etaje prezute cu camere de baie. Ba, mai mult decat atat, au fost de-a dreptul stupefiati de \"temperamentul blajin\" al localnicilor ce au intampinat pacific miile de \"care de lupta\" venite sa-i supuna. Bastinasii stapaneau o grafie antica proprie si total deosebita de scrierile sumeriene, egiptene sau chiar chineze si aveau un aderat cult al \"Zeitei-Mame\". reprezentata prin nenumarate statuete de fildes, aur, argint si jad inchinate fecunditatii.
Fuziunea indo-europeana yu cea dravidiana a dus la un dualism religios-filosofic ce s-a perpetuat prin BRAHMANISM, apoi prin HINDUISM si BUDISM (in secolul IV i.e.n.).
Toate aceste curente filosofico-religioase propoduiau idei ca: \"Fiecare individ este arhitectul propriilor sale necazuri\" (fizice sau psihice); \"Nenorocirile sunt fructul propriilor comportari\" (deci si bolile); \"Este necesara cunoasterea EU-lui propriu pentru salrea individuala\" (autocunoasterea); \"Toata materia palpita de viata\"; \"Materie fara viata nu exista\"; \"Viata fiecaruia se confunda cu viata (sufletul) lumii.\"
Aceste idei au fost completate de principiul \"facerii de bine\" pentru a ajunge la perfectiune (NIRVANA) si de angajamentul \"nimeni nu are dreptul de a face rau\". Sub aceste auspicii s-a dezvoltat MEDICINA INDIANA,, care avea un puternic impact PREVENTIV cand sustinea ca \"ne construim propriile necazuri\" (prin
alimentatie nerationala, oboseala, suparari, rautate, conflicte, expuneri la inteniperii etc.).
\"Sa ne cunoastem intai pe noi\", spuneau sacerdotii-filosofl-medici indieni, apreciind totodata ca \"toate principiile din natura exista si in noi\" (apa, focul, caldura, miscarea, lumina, intunericul, mineralele, aerul, celulele si fibrele), principii ce, in diferite proportii ori amestecuri sau stari fizice (inghet, frig, pioaie, furtuna etc), pot dauna starii de sanatate. Cunoscand toate acestea, rolul omului si, implicit, al MEpiCULUI, era firesc sa se dedice \"facerii de bine\" si totalei abtineri fata de \"rau\", fiindca \"NIMENI NU ARE DREPTUL DE A FACE RA,U.\"
Se excludea da capo \"EUTANASIA\", \"intreruperea sarcinii\", \"avortul\", \"divortul\", \"parasirea copiilor\", \"marginalizarea batranilor\", duvelor, inlizilor sau a orfanilor\" printr-o \"totala abtinere de a face rau\" nu numai oamenilor, dar si animatelor si chiar lumii vegetale dinjur. Totul a fost acceptat cu multa intelepciune si seninatate de poporul \"pacifist indian\". Medicina indiana propoduia cu un mileniu, mai devreme principiile morale ale crestinismului.
VIATA STI1NT1FTCA, MEDICALA, propriu-zisa a inceput in India cam in mijlocul MILENIULUI 2 i.e.n., fiind conditionata de diversele contacte cu MESOPOTAMIA, cat si cu unele traditii medicale CHINEZE, care erau dominante in Extremul Orient, ca de exemplu STRA,NSA LEGA,TURA, AZNTRE \"OM\" SI UNIVERS.
Primele SCOLI MEDICALE au luat fiinta abia in secolul 5 i.e.n.; parintele intaiei scoli a fost ATREYA, considerat drept cel mai mare medic indian autentic. intaturile acestei scoli, la inceput orale, au fost detaliate in scris abia in primul mileniu al erei noastre, si anume in secolul 2 e.n., fiind consemnate in limba sanscrita de catre CARAKA si SUSRUTA. Aceste prime debuturi medicale s-au imbinat strans cu intamantul de gramatica, literatura, matematica si logica din secolul 4 i.e.n.
UNIVERSITA,TILE din BENARIS, TAX1LA, KANCI, AJANTA si NALANDA, care au ajuns pana ta un efectiv de 80.000 de STUDENTI, cu peste 100 de SA,LI DE CURS si nenumarate \"MARI BIBLIOTECI\",
au format mii de medici.
Studiile universitare, chiar daca aveau profile MEDICALE, nu excludeau dintre obiective filozofia, logica si cosmogonia etc.In toate BIBLIOTECILE la care ne-am referit abundau cele mai vechi scrieri sacre indiene intocmite in mileniul 3 si 2 i.e.n., precum Rig-Veda. Samo-Veda. Yudiur-Veda si Atharua-Veda.
LITERATURA MEDICALA, VEDICA,, aparuta in aceste scoli si universitati, a adus o bogata nomenclatura de ANATOMIE EXTERNA, si INTERNA, si un important registru TERAPEUTIC de PLANTE MEDICINALE si MINERALE de uz intern si extern. Dar merita mentionat faptul ca intamantul medical, in afara de universitati, se mai efectua si in MA,NA,STIRI si SCOLI PARTICULARE pentru tinerii cuprinsi intre rsta de 12 si 18 ani.
REFERINDU-NE LA BOLI, retinem ca CARAKA si SUSRUTA le impart in tratatele lor in doua grupe:
1. Boli date de cauze exogene, ca: accidente, lovituri, julituri, presiuni, arsuri,
intepaturi etc.
2. Boli date de elemente si substante ce constituie UNIVERSUL AZN CARE TRA,IM (pamantul, apa, focul, miscarea, ntul, eterul, spatiul si timpul).In spirit medical, s~a conchis ca din COMBINAREA ACESTOR ULTIME ELEMENTE deri: SA,NGELE, CARNEA, GRA,SIMEA, MA,DUVA, LAPTELE, LIMFA (OCHIUL), VASELE si SPERMA.
SA,NGELE si LAPTELE au, de exemplu, ca elemente constitutive: apa, miscarea si focul.
CARNEA are in prim pamantul si focul.
GRA,SIMEA este dominata de elemente din pamant si apa, ca si madu spinarii si a oaselor in general.
LIMFA este rezultata din combinarea pamantului cu miscarea, ca si sperma, de altfel.
Iar VASELE reprezinta o combinare a principiilor dominante din came si sange.
Toate aceste elemente se gasesc si in GA,NDIRE SI INTELECT.
Gandirea si intelectul au in plus ca elemente constitutive spatiul si timpul. Acelasi lucru se intampla si cu sentimentele si actele de constiinta. Elementele despre care am vorbit realizeaza in fiinta umana un tot unitar cu legaturi permanente intre corp, perceptii, instincte, sentimente si constiinta. Parc destul de complicat, de fantezist, dar daca analizam biochimic, cosmogenic si in mod logic, conceptia vedica nu este departe de ader.In CONCEPTIA BUDHISTA,, de asemenea, fiinta umana era constituita din 5 clemente legate strans intre ele: CORP, SENTIMENTE, PERCEPTII, INSTINCTE si CONSTIINTA,. Constiinta, ca element superior, silea \"da capo\" ca pentru FIECARE OM ABSOLUTUL ESTE UN ADEVA,R CONSUBSTANTIAL, DE CARE NU NE PUTEM DESPA,RTI NICI CA ORIGINE, NICI CA PREZENT SAU VIITOR.
Vorbind de PERCEPTII, medicii indieni au acceptat punctul de vedere al JAINISMULUI din secolul 3 i.e.n., dupa care perceptiile prin simturi nu sunt egal impartite pe toate treptele existentelor vitale.
Astfel, VEGETALELE nu realizeaza lumea exterioara decat pe linie TACTILA,;
VIERMII prin tact si GUST;
FURNICILE prin tact, gust si MIROS;
ALBINELE prin tact, gust, miros si VA,Z;
MAMIFERELE prin tact, miros, z si AUZ;
OMUL se deosebesle de lumea vegetala, viermi, furnici, aibine sau mamifere prin faptul ca el. ca si \"flintele divine\". \"ZEII\", detine si clementul TNTF.LECT.
Spre deosebire de LUMEA VIE (cu suflet), exista si lumea fara suflet, dar care intra totusi in constituirea omului si de care MEDICUL TREBUIE SA, TINA, SEAMA. Aceasta lume fara suflet contine: materia inerta, mobilitatea, spatiul, timpul, miscarea, clerul si, in special, impalpabilul INTELECT si SUFLETUL care face parte din KARMAN-ATMAN = SUFLETUL UNIVERSULUI. Acest KARMAN nepalpabil nu poate fi impartit in atomi ca aerul, apa, pamantul si focul, atomi care, prin miscare, CREEAZA, FORMELE. De aceea, Sufletul Universului (Dumnezeu) nu are forma.
Fara a avea atomi, KARMANUL (Sufletul Universului) este ca si materia, adica VESNIC.
Deosebindu-se de alte popoare, MEDICII indieni sustin ca BOLILE NU APAR CA O \"PEDEAPSA, A ZEILOR\", de vina fiind in primul rand \"COMPORTAMENTUL BOLNAVILOR\" \"excesele de tot felul\": alimentare, eforturile fizice, psihice, expunerea la frig, la caldura, la umiditate, soare, ploaie, nt, cat si conflictele sociale, familiale, lipsa de igiena, de cumpatare, de prevedere, de toleranta, de echilibru.
Vorbind despre ALIMENTATIA bolnavului si a omului sanatos, medicina indiana a interzis mai multe alimente considerate ca nepotrivite, and un potential patogen, numite RAJAFICE sau TAMASICE (pe primul loc fiind unele categorii de CARNE). Spre deosebire de acestea, alte alimente au fost admise ca nepatogene - SATTVICE. Vom insista asupra acestor ultime alimente, trecandu-le in revista.
1. Alimentele de origine animala declarate ca sattvice (NEPATOGENE) sunt:
laptele de ca, smantana, branza, laptele batut, untul topit,
carnea de prepelita, de paun, de vrabii.
2. In grupul
fructelor sunt mentionate: merele, bananele, portocalele, strugurii, perele, piersicile, smochinele, stafidele, curmalele, arahidele, lamaile, migdalele, agrisele, trestia de zahar, rodiile.
3. Zarzaturile de tip: rosii, castraveti, dovleac, conopida, vinete, cartofi, rza, spanac, fasole, linte, bame, orez, orz, mazare, morcovi, uleiuri din seminte de in, susan, mustar, chimion, piper, maghiran, cuisoara, grau, napi,
zahar alb si tot felul de boabe de legume.
Foarte multi MEDICI INDIENI au sustinut inca din antichitate ca pentru mentinerea sanatatii CARNEA NU ESTE NECESARA,.
Chiar daca unele secte au admis totusi consumul de carne, nici una nu a fost insa de acord cu alimentarea cu CARNE DE VACA. Mai mult decat atat, s-a sustinut ideea ca ingerarea acestui aliment ar determina CANCERUL, TETANIA, BOLILE RINICHIULUI, ALBUMINURIILE si LIMFOAMELE.
Recunoscandu-se din cele mai vechi timpuri ca \"Omul este identic cu Absolutul\", s-a cautat abordarea paralela a relatiilor ce exista intre DETERMINISMUL OMULUI SI NATURA,. S-a impus acest lucru, deoarece in permanenta s-a recunoscut de toti MEDICII INDIENII ca exista o relatie stransa intre starea de SA,NA,TATE A OMULUI SI FORTELE NATURII, reprezentate de DYIANS, AGNI, VARUNO, INDRA, PARJANYA, MITHRA si VAYU.
- DYANS - PILAR, deci \"Cerul\", ar interveni in viata omului nu numai prin horoscop, ci si prin solstitii, eclipse, ploaie de stele, meteoriti, fulgere, trasnete etc.
- AGNI - FOCUL, sau \"Ignis\" in limba latina, intervine prin arderile interne cu efect METABOLIC, ANTIMICROBIAN, ANTIMICOTIC, ANTIPARAZITAR, ca regulator al TEMPERATURII corporale, ca protector fata de asperitatile din mediu, ca stimulator al miscarii, al gandirii si in ultima instanta a intregului \"Suflu vital\".
- VARUNO - \"Noaptea\" - are un efect echilibram al starilor de excitatie sau de inhibitie, stimuland imaginatia creatoare, capacitatea de sinteza si analiza a proceselor de gandire etc.
- INDRA - \"Furtuna\" - era un element de mare importanta intr-o lume bantuita de musoni, deoarece ea poate perturba activitatea CARDIACA,, RESPIRATORIE, TENSIUNEA ARTERIALA,, PULSUL, PRESIUNEA LICHIDULUI CEFALO-RAHIDIAN, activitatea de echilibru a OTOLITELOR, intervenind in bolile REUMATOIDE etc.
- PARANYA - \"Ploaia\" - pe langa accentuarea M1CROBISMULUI din FOCARELE DE INFECTIE (ORL), PULMONARE, RENALE etc, intervine in starile REUMATISMALE
pendente de fronturi atmosferice, ca: SPONDILOZE, SPONDILARTRITE, ARTROZE, LUMBALGII, NEVRALGII DE TR1GEMEN etc; de asemenea, are un rol stimulant nu numai in dezvoltarea BACTERIILOR, a VIRUSILOR, ci si in cea a FUNGIILOR $ a
microorganismelor.
- MITHRA - VISNU * \"soarele\"; intr-o zona cu temperaturi frecvent peste 40 de grade, INSOLATI1LE au fost deseori semnalate in cauzalitatea diverselor BOLI (CUTANATE) ale aparatului RESPIRATOR, RENAL, CARDIO-VASCULAR, ale FICATULUI, MENINGELUL OCHILOR etc. Dczoltarea CANCERULUI a fost, de asemenea, frecvent constatata, ca si agrarea diverselor boli organice in contextul iradierilor, cat si a feluritelor parazitoze externe sau interne.
- VANYU (SUFLUL VITAL) a fost conceput ca un nt ce insufla energie, viata intregului organism prin zeci de CANALICULE interne, ce leaga organ de organ si aparat de aparat.
Ideea VANYU, care are un deosebit caracter practic, sta la baza filozofici YOGA. intatura voga face parte din cele 6 STSTEMF filozofice hinduse si a fost initiata de MEDICI TL PATANYAN1 MAHARSKI cu 300 de ani inaintea erei noastre, fiind conceputa ca o metoda de unire a sufletului (suflului) individual cu Suflul Vital Suprem. Principiile MEDICULUI PANTANYANI sustin ca in organismul uman exista sase CENTRE YOGURE, localizate in diferite zone ale corpului nostru. Din aceste zone apar sufluri vitale care, prin canaliculclc la care ne-am referit, comunica intre ele.
CIRCULATIA DEFECTUOASA, A ACESTOR SUFLURI AR STA LA ORIGINEA BOLILOR. Pe de alta parte, prin aceste CANALICULE vointa individuala s-ar uni cu vointa cosmica. Medicul la care ne referim sustinea UNITATEA FIZIOLOGICA, A CORPULUI UMAN, legat prin nenumarate sufluri vitale, cat si unitatea corpului uman cu cel SUPRAUMAN (UNIVERS), unitate realizata pe baza unor EON[ de TIMP, care trec din materia MINERALA, in cea VEGETALA,, apoi jn. cea ANIMALA,, iar prin OM in materia SUPRAUMANA,. Mai mult decat atat, MINTEA umana este formata din particule foarte fine provenite din hrana pe care o ingeram. Rolul ALIMENTATIEI RATIONALE fiind, in acest mod, implicata, sustinandu-se ca \"NOI SUNTEM CEEA CE MA,NCA,M\". Deci \"OMUL ESTE AUTORUL PROPRIULUI SA,U DESTIN, pe care ei insusi si-l creeaza.\"
\"Lupta pentru atingerea perfectiunii (a sanatatii, a fericirii) constituie natura proprie a fiecarei fiinte omenesti\".
Toate combinatiile de principii vitale enumerate, la randul lor, pot fi influentate de factori predispozanti, ca de exemplu EREDITATEA (pe care indienii nu o contesta). Pe langa acesti factori predispozanti, interevin si factori declansand, foarte frecvent de origine alimentara.
Astfel, clementul FOC, prezent in BILA,, poate fi stimulat de ALIMENTE GRASE, CA,LDURA, EXCESIVA,, BA,UTURI FERMENTATE, PICANTERII, SOARE, FRICA,, EMOTII, SUPA,RARE, AZNCLINARE SPRE FRICA,, SPRE TRISTETE TEMPERAMENT COLERIC, EXTAZ, NESIGURANTA,, GRIJ PASIUNE, AMBITII, ORGOLII, NECUMPA,TARE etc.
MEDICII INDIENI au fost, prin sistemul lor de examinare directa si complexa, REMARCABILI OBSERVATORI. Astfel, CARAKA. in TRATATUL LUI DE MEDICINA,, in care sunt cuprinse 62 de boli, descrie cu multa pertinenta rietatea TUMORILOR INTERNE, apoi a CELOR CUTANATE. Aceeasi importanta o acorda BOLILOR PSIHICE, ca si unor FEBRE, marii lor rietati, ca si cauzelor ce le produc (BOLI INFECTIOASE, expuneri la TEMPERATURI AZNALTE, SOCURI HEMORAGICE etc). Un modul aparte cuprinde bolile RENALE, ca si diferitele CASECSII si diverse cauze ale mortii.
Pe aceeasi linie de cercetare a mers si MEDICUL ANTIC SUSRUTA. care enumera cauzele diverselor ULCERE si aspectul lor clinic.
Cercetarea lui CARAKA si SUSRUTA mai cuprinde prezentarea clinica a riatelor CONVULSII, ncomitand nici EPILEPSIA. La toate acestea se adauga bolile CONTAGIOASE, cu mentiuni clare pentru ERIZIPEL si TETANOS. La modulul CHIRURGIE sunt tratate in mod special cauzele FISTULELOR si tratamentul acestora, cat si etiopatogenia HEMOROIZILOR.
Medicina indiana, cu toate inclinatiile ei filozofice, rareori a dat importanta in studiul etiologic al bolilor factorului SUPRANATURAL, MOTIVA,ND APARITIA DIVERSELOR MALADII PRIN ELEMENTE CONCRETE UNANIM VALABILE. Astfel, in declansarea BOLILOR PSIHICE, pentru medicii acestui subcontinent, inca din antichitatea vedica, aveau o deosebita influenta tipurile psihologice cu \"inclinare spre frica, spre tristete, spre melancolie\", ca si pasiunea (RAJAS) nestavilita, agitatia, depresia, impulsivitatea, izbucnirile de manie. nestapanirea. nccchilibrarca. egoismul, dorintele de placeri, lentoarea si chiar inertia.
Pentru intocmirea unui rechizitoriu anamnezic cat mai precis, medicii antici indieni porneau de la premisa cunoasterii cat mai perfecte a EU-lui INDIVIDUAL. Toate aceste masuri aveau in vedere \"eliberarea individului de anumite tare interne, de anumite conflicte, concepte, pareri, stari psihologice, ganduri aberante, obiceiuri nesanatoase, and in vedere faptul ca in intuitia acestor medici \"TOATE NENOROCIRILE MEDICALE SUNT FRUCTUL PROPRIEI COMPORTA,RI\".
Foarte mult au contribuit, in general, in evolutia gandirii indiene, si in particular in cea medicala, CONCEPTIILE DESPRE LUME ale filozofiei BRAHMANE. HINDUSE. BUDDHISTE si JAINISTE.In special BUDDHA (SIDHARTA GAUTAMA - 566 - 486 i.e.n.) a transmis o seama de aderuri perene prin care se poate ajunge ia insaturarca suferintei. \"A UCIDE UN EMBRION ESTE LA FEL DE MARE PA,CAT CA A UCIDE UN OM\", spunea Buddha.In spiritul lui, MEDICUL trebuie sa acorde cea mai inalta grija NASTERII si fenomenului BOALA,, dedicandu-si intreaga viata dorintei \"facerii de bine\" si \"abtinerii de a face rau\".Impletirea conceptiilor filozofico-religioase despre viata cu cele MEDICALE a perfectat consensul urmarit de HINDUISM, si anume \"AJUNGEREA LA IDEALUL SUPREM NUMIT AZN MOD SIMBOLIC AŤOMAť\" (se citeste asa cum se scrie si in romana si in sanskrita), nume ce simbolizeaza CUNOASTEREA DESA,VA,RSITA, (suprema). Ce frumos subliniaza eposul popular: \"A fi OM e lucru mare\" sau \"OM cu litere mari\".
Reiese din cele de mai sus ca numele de OM din indo-europeana comuna, lasat mostenire tuturor popoarelor indoeuropene, reprezenta la inceput idcea de perfectiune si dorinta de perfectare, pana [a ajungerea la idealul suprem al ABSOLUTULUI.
Acest drum nu putea fi realizat de fiinta umana decat prin \"renuntarea la DORINTELE VANE POTRIVNICE SA,NA,TA,TII\", prin \"cultirea stapanirii de sine\", prin \"invingerea urii\", a nitatii, a spiritului de \'Vendeta\", prin cultirea \"iubirii\", a \"blandetii\" si compasiunii, fiindca \"toate nenorocirile (deci bolile) sunt fructul propriei comportari\", care ne indeparteaza de ABSOLUT.
Toata gandirea indiana preconizeaza necesitatea \"sa se tinda spre starea de LINISTE, de REPAUS, de PACE, de ECHILIBRU, de iluminare, de topire a tuturor asperitatilor in linistea ce caracterizeaza de mii de ani ABSOLUTUL, in NIRVANA ce nu inseamna pasivitate, non sens, lipsa de actiune, de miscare, deci non progres, ci LIPSA DE ATITUDINI VANE, de TENDINTE CONFLICTUALE, de ORGOLII si SBUCIUME INUTILE\".
* * *In identificarea bolilor de catre medicii antici indieni s-a urmarit cu mare asiduitate \"SIMPTOMATOLOGIA\" numita \"imprejurarile de aparitie a bolilor\" (datele anamnestice).
Bolnavul era examinat in totalitate, deci complet, pe baza ANATOMIEI externe si interne cunoscuta in acel timp (si nu numai printr-un singur aparat: EKG, EEG, Computer tomograf etc).
Ca $i la toate popoarele din antichitate, medicina veche indiana a acordat o deosebita importanta CHIRURGIEI.
Astfel, s-a impus din timpuri stravechi in India interventia chirurgicala in COLECISTITE LITIAZICE (colecistectomia), ca si interventia OFTALMOLOGICA, PE CRISTALINUL OCHIULUI in CATARACTE. Nu au fost ignorate SUTURA,RILE perforatiilor abdominale in urma unor cauze interne sau, mai frecvent, a injunghierilor.
Cu deosebita pricepere si ingeniozitate s-au suturat (cusut) PLA,GILE PERFORATE, TA,IATE, MUSCATE etc, folosindu-se pentru inchiderea lor, ca AGRAFE CHIRURGICALE, MANDIBULELE FURNICILOR MARI (ale ragacelor).In SARCINILE compromise s-a efectuat inca de pe atunci EMBRIOTOMIA FA,TULUI MORT Dar cu toate ca intreruperea sarcinii era bine cunoscuta de medicii indieni, nu a fost mentionat nici im caz de incalcare a CODULUI LUI MA,NU prin AZNTRERUPERI DE SARCINA,.
MEDICINA PREVENTIVA, a fost in tot timpul antichitatii indiene strans unita cu principiile de igiena si, pe un mai larg, cu principiile de morala sociala si individuala.
Astfel, SPA,LATUL plamani era o masura obligatorie atat inainte de masa, cat si inaintea investigatiilor medicale si a actelor operatorii.In terapia medicamentoasa, pe langa o sumedenie de CEAIURI, INFUZII, UNGUENTE si ULEIURI, s-au intrebuintat si substante chimice ca SILICATII, CARBONATII, SULFATII etc.
Servitul mancarii se facea pe o frunza da bananier in prealabil spalata si care se schimba la fiecare fel de mancare.
Era obligatoriu SPA,LATUL PE DINTI cu diferite lichide ce aveau efect deodorizant (frunze de santai, suc de stafide, de arahide, de susan, de chimion etc.) dupa flecare masa.
CA,SA,TORIA era obligatorie, ca si REPRODUCEREA.
Conform CODULUI LUI MA,NU, \"femeile\" au fost create pentru a aduce pe lume copii, acesta era sensul vietii in familia indiana. Baza societatii era familia. Dar nu orisice familie, ci \"FAMILIA AZNCHEGATA,\". Adulterul, dealfel foarte rar, era aspru pedepsit de catre magistratii laici, care erau sever controlati in acest sens, deoarece se spunea ca \"JUSTITIA E SINGURUL PRIETEN CE-TI RA,MA,NE SI DUPA, MOARTE\". Cu atare legislatie, si MEDICII isi vedeau strictamcntc de medicina aprobata prin iege (neexistand avorturi).
Deosebita grija privind REPRODUCEREA interesa atat religia, cat si justitia si CONGREGATIA MEDICALA,. O femeie sterila putea fi repudiata de sot in al optulea an de casatorie.
Toata arta indiana acorda o deosebita ONOARE NATALITA,TII, in special prin SCULPTURI ce preamareau CULTUL FEMEII AZNSA,RCINATE, a mamei, a fecunditatii, a falusului.
FIDELITATEA ERA OBLIGATORIE PA,NA, LA MOARTE, legatura intre sot si sotie fiind inalienabila, bazata pe o sila AFECTIUNE RECIPROCA,, fara de care nu se putea concepe REPRODUCEREA SPETEI UMANE, considerata ca prima obligatie a familiei indiene.
Obstea medicala era unanim apreciata. Semnificati este RETRIBUTIA PE CARE MEDICII O PRIMEAU din partea statului indian. Astfel, un medic primea un salariu de 2000 PANA, ce era echilentul a 48 de dinari de aur, din care se puteau cumpara 8 cai, 16 boi sau 184 kg de grau. Acest salariu era de 6 ori mai mic decat al printilor din familia regala, dar de 2 ori mai mare decat al profesorilor reputati (pe care, dealtfel, indienii ii tineau la marc cinste).
Aceasta apreciere deosebita a medicilor era indusa nu numai de activitatea directa \"la patu! bolnavului\", ci si de faptul ca intreaga gandire medicala a acestora deri direct din CONCEPTIA DESPRE LUME A INDO-ARIENILOR. Medicina indiana a influentat puternic medicina sumeriana, babiloniana, asiriana si pe cea din Urartu, Egipt si Asia Centrala, principiile ei fiind transmise pana in Grecia si Roma antica.
