Medicina, in intreaga antichitate, a avut ca suprastructura practica si mentala religia, fie ca a fost vorba de crestinism, budhism sau zoroastrism.
In constiinta poporului persan, la inceput de religie MAZDEISTA,, apoi ZARATHUSTRIANA,, MANIHEISTA, sau MAZDAK1STA,, in toate fazele evolutiei sale a dominat \"LUPTA CONTRARIILOR\" care TREBUIAU INFLUENTATE AZN SENS BENEFIC. Conform textelor AVESTICE, medicul trebuia sa tina seama de lupta continua intre bine si rau, suflet si trup, sanatate si boala, \"constienta\" si inconstienta, sensihilitate si insensibilitate,
durere si lipsa de durere, reflex si lipsa de reflexe, dere si orbire etc. Aceasta lupta se reflecta nu numai in medicina, ci si in arta si in intreaga literatura, arhitectura sau in sculptura persana.
BOLNAVUL ERA AZNCURAJAT SA, AZNVINGA, RA,UL (BOALA) prin posturi, rugaciuni, botez, impartasanie, luptand contra minciunii, injustitiei, tentatiilor impure, a tendintei de imbogatire, adoptand austeritatea, disciplina si rigorismul. Ca atare, era puternic stimulat REGIMUL ALIMENTAR si PSIHOTERAPIA.
Fara discutie, acestea erau norme sociale generale, dar fara ele persanul de rand, ca si preotii, MEDICII, scriitorii, artistii, arhitectii si chiar militarii, erau convinsi ca nu vor putea obtine \"PACEA ETERNA, AZN CADRUL PA,CII UNIVERSALE\" (ideal suprem urmarit inca din inceputurile istorice ale acestui popor indocuropean).
Pentru a invinge, mitologia si morala persana au imprimat omului imperatile CUGETA,RILOR BUNE, ale CUVINTELOR BUNE, ale FAPTELOR BUNE, virtuti ca PIETATEA, CINSTEA, spiritul de DREPTATE, de MUNCA,, PURTAREA RECTILINIE, caritatea fata de SA,RACI, OSPITALITATEA fata de straini, nerarea BA,TRA,NILOR si neratia STRA,MOSILOR. Toate acestea nu aau
suficienta valoare in lipsa unei vieti de familie sanatoase si plina de armonie. in totalitate, valorile bune sau inrsul lor urmau sa fie prezentate la \"JUDECATA DIN URMA,\" care incheia ciclul vietii si care mergea pe principiul DUPA, PLATA, SI RA,SPLATA,\"
Anticii persani implorau in toate situatiile limita, deci si in imbolnaviri, ajutorul fortelor naturii, numite YAZAT. Aceste forte erau MITHRA (zeul soarelui), MAH (zeita lunii), VAYU (zeul vantului), ATAR (zeul focului), NAPAT (zeul aerului) si a doi zei cu nume cunoscut in daco-romana: APAM (zeul apei) si ZAM (zeul pamantului) -este izbitoare analogia cu ZAMOLXE. care a stal 3 ani in pamant, rugandu-se pentru oameni, cat si ANCHITA (zeita fecunditatii feminine) si HAOMA (daruitorul nemuririi). Toate acestea le invatau pana la varsta de 22-24 de ani tinerii inclusi in scoli de elita in care, pe langa scrierile de baza indo-europene, numite AVESTA, se preda si MEDICINA. Ca element de baza, tinerii - dupa HERODOT -erau invatati sa spuna intotdeauna ADEVA,RUL.
Nu se putea concepe MEDICINA fara adorarea zeilor. Peste toti zeii era Si AHUMA-MAZDA, numit de persani \"imparatceresc\". in lupta permanenta cu demonul AHRIM AN (spiritul raului - diavolul).
I. Acest mod de a concepe supranaturalul a fost propriu MAZDEISMULUI (prima religie persana. MAZDA = intelept in persana).
II. incepand cu secolul VI i.e.n., locul mazdeismului este luat de invatatura lui ZARATHUSTRA (ZOROASTRU). Daca AHUMA-MAZDA dea numai conflictul Bine-Rau, Zarathusra aprofundeaza sensurile spirituale ale acestui conflict, fiind in cele din urma el insusi declarat sfant. \'DESTINUL OMULUI NU SE TERMINA, ODATA, CU MOARTEA\" erau cuvintele de baza ale invataturii lui MAZDA. El a ridicat pe cele mai inalte trepte ale cunoasterii ESCATOLOGIA (cunoasterea ultima). Aceasta stiinta care analiza SOARTA FINALA, A LUMII, \"sfarsitul\", \"judecata de apoi\" \"raiul si iadul\", a avut o deosebita importanta in invatatura lui Zarathustra, care prestea \"aparitia unui MESIA salvator\", care va prezida judecata de apoi. Aceasta conceptie a fost preluata si de MAZDA.
Foarte importanta a fost adorarea zeului Mithra care, ca tii Tsus. s-a nascut in 25 DECEMBRIE si a primit daruri la
nasterea la domiciliu" class="alin2">nastere de la pastori. Cultul zeului MITHRA (soare al dreptatii) a fost oficiat si in DOBROGEA, REGIUNEA DUNA,RII, a Rinului si mai ales in TRANSILVANIA. S-au inchinat acestui zeu imparatii NERO, COMMODUS, CARACALLA si DIOCLETIAN.
III. intemeietor al MANIHEISMULUI, persanul MANI (215 -272) se intitula trimisul divinitatii supreme. A introdus scrisul, exprimandu-si gandurile in siriana, apoi in limba populara PAHLAVI. El a organizat clerul f 12 apostoli. 72 de episcopi. preoti, diaconi, calugari, credinciosi, ascultatori). introducand slujbele de duminica, cat si diferite reforme sociale pentru cei saraci.
O deosebita importanta a avut intre VINDECA,TORII din
antichitatea persana CASTA MAGILOR. in aceasta comunitate izolata erau educati tinerii in cultul FOCULUI, in interpretarea VISELOR RELE care presteau boli, in descifrarea diferitelor semne care sugerau BOALA, LUNGA,, MOARTE etc. Aici, ei invatau pregatirea BA,UTURII RITUALE HAOMA. CARE TE PUTEA APA,RA DE DIFERITE AZMBOLNA,VIRI.
Pentru a nu confunda Persia antica cu Iranul de azi, mentionam ca limitele geografice si istorice ale Persici din trecut erau cuprinse intre Tigru si Indus, Marea Caspica, Golful Persic si Oceanul Indian.
In acest spatiu, pana in secolul IV i.e.n., medicina persana a fost practicata de preoti in a caror activitate predomina vrajitoria. Abia dupa acest secol putem vorbi de MEDICI CARE ERAU SALARIATI PRIN LEGE, CU ONORARII CLAR STABILITE. Onorariile variau de la o CORPORATIE MEDICALA, la alta. intr-un mod erau recompensati MEDICII ce \'FOLOSEAU CUTITUL\" SI AZN ALT FEL CEI CE TRATAU CU \"AJUTORUL CUVA,NTULUI\". in general, se tinea seama de conditia economica si sociala a bolnavului. In mod sigur, cei mai apreciati erau PSIHOTERAPEUTII, VRA,JITORII si MAGICIENII. (La nasterea lui Isus au nit trei magi de la Rasarit.)
Scolile medical^ au aparut mai tarzin, in secolul V. Primul asezamant de acest fel a luat fiinta in localitatea GONDE SAHPUR, in care se predau cunostintele medicale in LIMBA ARABA,, si nu in LIMBA PAHLAVI. Aceasta scoala devine o adevarata ACADEMIE de TEORIE si totodata de PRACTICA, CLINICA, in timpul domniei lui KHOSR de ANUSIRVAN. in acest asezamant au fost traduse opere medicale din limba greaca si indiana in limba persana si asiriana. Curtea regala de la BAGDAD, de exemplu, aa foarte multi medici rezidenti formati de ACADEMIA DE LA GONDE SAHPUR
Apeductele aduceau la Bagdad si alte localitati apa de munte poila, pe care o protejau de infectare si evaporare transportand-o prin conducte subterane. Debitul mare de lichide era colectat intr-un bazin-rezervor protejat de poluare, care se numea in limba persana HAUZ, de unde termenul a ajuns si la noi, prin filiera arabo-turca, sub numele de HAVUZ.
Regimul
alimentar era preconizat de catre medici in majoritatea imbolnavirilor. Era folosita painea nedospita, de obicei din faina de orz, de asemenea, mamaliga (un fel de terci, de cir, de zeama) de mei,
laptele acru, zarzavaturi, fructe uscate si multe dulciuri. Atat din moti religioase, dar si datorita faptului ca, combustibilul era foarte rar,
carnea se folosea numai la sarbatori, la fel si berea.
Din punct de dere social, grija pe care o acordau medicii mamei si copilului era supralicitata de marii REGI din dinastia AHEMENIDA, si SASSANIDA,, care acordau familiilor cu multi copii BONIFICATIIImportante.
Medicii persani, cat si cuceririle lor medicale, s-au raspandit pe tot litoralul Marii Mediteraniene, a Pontului Euxin, in Fenicia, Mezia, Capadocia, Lidia, Bactriana, Partia, Scitia si Babilonia, ajungand pana la Indus, Termopile Sparta si Atena.
