Progresele stiintei si tehnicii din ultimele decenii se d pretutindeni. Modul de viata al generatiei actuale se deosebeste foarte mult de cel al generatiilor anterioare, si lucrul acesta poate fi zut chiar si numai and felul in care se hraneau bunicii sau parintii nostri cu alimentatia noastra. Hrana pe care o consumam astazi este prelucrata, rafinata, concentrata, indulcita, sarata si procesata chimic in fel si chip, pentru a produce senzatii gustative bogate in calorii, dar sarace in substante nutritive. Vitele de astazi pot fi zute tot mai rar pe pasuni; in schimb, din ce in ce mai multe sunt stranse in ferme zootehnice si ingrasate fortat cu antibiotice si stimulcnti ai cresterii, in conditii de inactivitate aproape completa. Rezultatul? Vite mai mari, care dau o carne mai suculenta, cu un continut de grasime aproape dublu fata de cel al vitelor ce se hranesc singure pe pasune. Iar pretul pe care-l platim pentru aceste progrese\" este enorm: desi mancam ca sa traim, ceea ce mancam ne ucide
Vreti sa spuneti ca alimentatia poate fi cauza de imbolnavire?
Statisticile sunt destul de convingatoare. in urma cu o suta de ani, cca 10-l5% dintre americani mureau ca urmare a bolii coronariene si a accidentelor sculare cerebrale. Astazi, cifra s-a ridicat la aproape 40%. Tot atunci, mai putin de 6% mureau din cauza cancerului, in vreme ce astazi cifra este de 25%.
In ceea ce ne priveste pe noi, romanii, nu detinem date referitoare la cauzele de deces din urma cu o suta de ani. Referitor la situatia actuala, putem spune ca este chiar mai ingrijoratoare decat cea a americanilor: in 1993, 12% din decesele de la noi din tara erau produse de cancer, iar 60%(!) de boli cardiosculare.
Nu este firesc ca lucrurile sa stea astfel. Nu suntem sortiti sa murim in numar asa de mare ca urmare a atacurilor de cord, a accidentelor sculare cerebrale, a diabetului si a cancerului de
colon si san. Bolile cardiosculare au inceput sa faca ragii in S.U.A. abia dupa cel de-al doilea razboi mondial, cand oamenii si-au putut permite sa adopte o
alimentatie bogata in produse de origine animala si cand industria alimentara a inceput sa produca alimente nenaturale, inalt-prelucrate, intesate cu calorii, dar golite de nutrienti.
Oare nu sunt aceste date simple coincidente?
O asemenea posibilitate este foarte putin credibila. Aceasta este o problema specifica Occidentului si tarilor cu obiceiuri alimentare de tip occidental. Locuitorii Chinei, Japoniei si Asiei de Sud-Est, care nu-si pot permite sa consume alimente de acest fel, sufera foarte rar de atacuri de cord. La fel, majoritatea locuitorilor din Africa si America Centrala si de Sud nu prea au a se teme de
diabet si boli cardiosculare. in schimb, in America de Nord, Australia, Noua Zeelanda si in multe tari europene (printre care si Romania), unde alimentatia este bogata in grasime, bolile cardiace si
diabetul ating proportii epidemice.
Raufacatorii - continutul redus in
fibre si crescut in grasime al alimentatiei - isi iau partea lor de vieti omenesti prin lezarea arterelor vitale transportoare de oxigen si prin dezechilibrarea unor importante functii meolice. Numai in S.U.A., de pilda, 4.000 de americani sufera un infarct miocardic in fiecare zi, fiecare al treilea adult are
hipertensiune arteriala si alte mii sunt inlidate de accidentele sculare cerebrale. Datorita tulburarilor meolice provocate de un mod de viata dezechilibrat,
obezitatea este epidemica, iar la fiecare 50 de secunde este diagnosticat un nou diabetic.
Cum s-au produs aceste schimbari in modul de alimentatie?
Pana relativ recent, alimentatia omului obisnuit era formata in principal din alimente obtinute din gradina proprie sau din ogoarele din apropiere, suplimentata cu cate produse cumparate de la magazinul universal si cu carne de la animalele de pe langa casa si de la vitele ce colindau pasunile. Bunicii nostri nu erau asteptati la piata de miile de produse alimentare frumos ambalate si intens popularizate, care pentru noi au devenit ce obisnuit, iar restaurantele fast-food\" nu le faceau cu ochiui de la aproape fiecare colt de strada, ca astazi.
Coloana vertebrala\" a alimentatiei lor o formau
cerealele - graul, orzul, ozul,
paine de secara" class="alin2">secara etc. Pe masa fiecarei familii se gaseau alimente proaspat gatite, servite cu felii groase de paine de casa. Cerealele fierte, pastele fainoase, orezul, porumbul, precum si fasolea, cartofii, zarzaturile si fructele aveau mare Irecerc. Aceste alimente hranitoare, bogate in fibre, furnizau pana la 53% din aportul caloric zilnic.
Insa timpurile si gusturile s-au schimbat dramatic. Cerealele integrale au fost inlocuite cu fulgi preindulciti. Pentru multi, masa de pranz este formata dintr-o
salata dreasa din abundenta cu grasime, un hamburger si o bautura racoritoare. in ceea ce priveste cina, aceasta este deseori formata din produse reci, frumos ambalate in pachete din material plastic. Intre mese, se servesc fara nici o opreliste bauturi racoritoare, cartofi pai, gogosi, branzoaice etc. in aceste conditii, alimentele hranitoare, bogate in fibre, reprezinta astazi numai 22% din totalul caloriilor unei zile, in vreme ce consumul de grasime aproape s-a dublat, iar cel de zahar a crescut cu 240%.
Este inspaimantator! Ce s-ar putea face?
Sperantele cele mai mari sunt legate de educatie. Atunci cand oamenii inteleg ca prin prelucrare chimica si rafinare alimentele pierd mare parte din loarea nutriti si din fibre, adaugandu-li-se in schimb o scrie de aditivi chimici si crescandu-lc densitatea calorica, majoritatea sunt dispusi sa-si schimbe modul de alimentatie.
Oamenii incep, de asemenea, sa inteleaga ca produsele lactate si carnea trebuie folosite cat mai rar. Desi acestea contin substante nutritive, majoritatea sunt prea bogate in grasimi, colesterol si calorii si complet lipsite de fibre alimentare.
Atunci cand preocuparile noastre legate de alimentatie se vor deplasa din zona produselor de origine animala si a alimentelor rafinate, prelucrate chimic, catre cresterea consumului de hidrocarbonate (glucide) complexe, continute in produse alimentare de origine vegetala, bogate in fibre, vom suferi de mai putine boli si ne vom bucura de o sanatate mai buna. De fapt, acest lucru are deja loc in unele tari: din 1970, de pilda, in S.U.A. a inceput sa scada consumul de carne, lapte integral si oua, lucru ce a dus la scaderea numarului de infarcte miocardice si de accidente sculare cerebrale.
Asadar, dole stiintifice exista. Practic, astazi nu mai sunt motive de indoiala. Este limpede ca drumul spre o sanatate mai buna si o viata mai lunga nu trece prin modernele restaurante fast-food\" sau pe langa atragatoarele snack-baruri\" sau bufeturi cu gustari rapide. Acest drum coteste catre alimente consumate asa cum provin ele din gradinile si ogoarele pe care sunt cultite, catre fructe proaspete, zarzaturi si legume care mai de care mai aromate si mai gustoase si catre boabe aurii de grau.
