Varsta la care copin incep sa gangureasca sau sa pronunte primele cuvinte, incercand apoi sa le lege pe cele care au sens pentru el, difera mult de la copil la copil. Adesea, bebelusul pare sa mosteneasca talentul (sau \"antitalentul\") de a vorbi, de la unul din parinti. Recomandarile urmatoare se refera insa la toti copin.
Sa vorbim permanent, cat mai mult cu copilul, dar si cu cei din jurul lui atunci cand el este treaz si ne aude. Este foarte important ca bebelusul sa auda in jur cuvinte, cat mai multe cuvinte.
Sa numim actiunile pe care le facem impreuna cu el .De exemplu: te ridic, te imbrac, te schimb, mergem la plimbare, tai-tai etc.
Sa numim mai ales partile fetei, apoi ale corpului cand ne uitam impreuna in oglinda, cand il imbracam, cand ii facem baie . De exemplu ii aratam si spunem repetand de cateva ori: \"Ochi, ochii; unde-s ochii? Gura, gura, unde-i gura? Uite gura, nasul, urechea. Ai doua urechi; urechea. Eu am ureche? Uite urechea mea, gura mea, etc.\"Copilul va fi foarte atent la ce de si aude in acelasi timp.
Sa imitam sunetele pe care diferite obiecte le fac cand sunt lovite, cand cad: poc-poc, buf, tic-tac, plici, buf, toc-toc, biz-biz, etc. Copilasului ii face placere sa auda asemenea sunete in timp ce de obiectele ciocnindu-se, cazind sau cand il atingem in vreun fel (il gidilam \"ghidi-ghidi\" sau apasam usor nasul si zicem: \"bizbiz\".
Sa imitam animalele: \"ham-ham, miau, cucurigu,
cotcodac, ga-ga, muuu, oac-oac, beee, chit-chit, guit-guit, i-a i-a, mac-mac lipa-lipa \"etc.
Sa semnalam prin cuvinte simple sau interjectii potrivite anumite senzatii, indemnuri, forme de salut. De exemplu: \"au-au, ma doare, hoopa sus, hapciuuu, tin, nu-nu, ti-ti (in loc de \"ce frumos\"), haia- haiatcand il leganam), gata, tai-tai, bravo-bravo \"etc.Ii citim bebelusului rsuri care rimeaza, sau postioare scrise in limbaj melodios (mai ales dupa 18 luni).Ii cantam cantece simple, care au texte simple. Evitam sa intrebam descurajator: \"Tu nu ai limba? Nu vrei sa spui ce este asta? \"
Exercitiu: Cand bebelusul intinde mana spre un obiect pe care-l doreste, de obicei scoate doar un sunet, sau nu vorbeste deloc. Sesizam interesul doar din privirea lui si din mana intinsa. Sa nu ne grabim sa-i si dam obiectul, ci sa-l lasam sa insiste putin. Sa denumim acel obiect neaparat inainte de a-l da, astfel: \"vrei cana? (pauza) cana, da cana, uite cana.\" Pauzele sunt necesare pentru ca bebelusul, \"socat\" de cuvantul nou sa-l poata prelua in mintea lui, sa-I inregistreze, sa-l asocieze cu obiectul, pentru a fi mai sigur, pentru a-l controla mai bine.
Nu trebuie sa pretindem copilului sa repete corect cuvantul imediat, (inainte sau dupa ce i-am dat obiectul), pentru ca nu-i sigur ca poate face acest lucru. Nu merita sa-l \"umilim\" si sa-l blocam. Este ca si cum i-am da senzatia ca nu stie, ca nu este competent, adica l-am face sa simta o emotie negativa asociata cu noua lui experienta.
Totdeauna cand oferim copilului un obiect sau o jucarie noua, sa-l lasam mai intai sa o atinga cu manuta lui, sa examineze putin si abia cand se uita la adult zimbind ii numim obiectul. Sa am rabdare. Cuvantul auzit concomitent cu ceea ce simte prin
pipait reprezinta pe moment prea multa informatia pentru el.
Aceasta recomandare se bazeaza pe faptul ca uneori pipaitul este chiar mai important decat vazul si auzul.. Nu stim care din cele trei senzatii are rol dominant si aduce cea mai multa informatie arunci cand copilul ia contact cu un obiect nou. Se pare ca bebelusul retine mult mai usor ceea ce pipaie prin atingere, decat cuvantul auzit care denumeste obiectul.
Retinem:
Copilul mic preia informatia in etape, nu global. De aceea este bine sa asteptam putin, cu ingaduinta, cu rabdare, pana ne da semnalul ca a \"receptionat\" prin pipait obiectul si putem asocia cuvantul care il denumeste.
Repetam cuvintele noi din cand in cand, de preferinta cand simtim ca bebelusul doreste sa le auda sau cand de obiectele respecti.
