Pentru bebelus, pentru copil in general, jocul este ca un medicament. Felul in care se joaca un copil difera de la o etapa de dezltare la alta si este un indiciu important al progresului sau.
Putem spune ca bebelusul transforma in joc orice gest, orice descoperire pe care o face. Se joaca cand iti raspunde la zimbet zimbind, cand loveste pemuta, cand se taraste in patru labe, cand isi baga in gura piciorusele, cand isi priveste degetelele miscandu-le, cand loveste cu lingura in farfurie, cand te prinde de nas, de par sau iti baga degetele in ochi. Multe atitudini de joc le invata de la adult. De exemplu invata sa se joace \"cu-cu bau\", sa rostogoleasca mingea \"tie - mie\", iar la aproximativ 18 luni poate imita ceea ce face adultul cu el: culca ursuletul sau se face ca rbeste la telefon.
Cum sa ne jucam cu bebelusul? Daca suntem atenti, chiar el ne invata cum sa ne jucam.
Exemplu: bebelusul ia in mana un obiect. Eu intreb: \"mi-l dai mie?\" si intind mana. El ride si trage mana inapoi. Eu intreb: \"nu mi-l dai?\" ii zimbesc. El zimbeste la randul lui si intinde din nou obiectul. Eu ii multumesc, apoi ma grabesc sa i-l ofer iar, pentru ca el a ramas cu manuta intinsa. Primeste obiectul zimbind. \"Sa ti-l dau? Poftim Mi-l dai inapoi?\"Si jocul se poate repeta, pana cand imi vine ideea sa schimb obiectul cu altul, sau sa-i arat ca obiectul poate fi pus intr-o cutie, care apoi suna daca o scuturi. Spun:\"Auzi? Suna. Hai fa si tu!\" El zgiltiie cutia si se bucura de
sunet.\"Bra\".
Jocul cu copilul poate deveni atat de interesant cand il urmarim cu atentie, incat ne da o satisfactie totala si ne face sa uitam de tot si de toate. Atunci cand ne-am simtit bine jucandu-ne impreuna cu bebelusul, dorim automat sa mai repetam aceste momente care ne relaxeaza. Si bebelusul simte neia sa repetam relatia. Pentru el perioada de joc este si un proces de invatare. Jucandu-se cerceteaza. Persoana, locul si chiar ora la care il obisnuim pe bebelus sa se joace devin aproape ca un ritual care il invioreaza. Priveste zimbind, se agita din miini din picioare, gangureste, si da in felul sau semne de bucurie pentru reintalnire. Este clar ca a fost silit un contact bun, ca relatia si jocul ilIntereseaza.
Cand ma joc cu un copil de fapt il stimulez. Fata mamei pe care o atinge cu palma, cea ei care ii raspunde, lucrurile pe care mama i le arata, i le ofera, le misca sau le face sa sune, toate sunt mijloace prin care bebelusul este stimulat.
Pe linga jocul cu adultul, copilul are multe ocazii de a se juca cu el insusi (cu degetele, gurita, piciorusele) cand nu are de cercetat obiecte noi. in al doilea an de viata il r interesa alti copii
linga care sa se joace.
La bebelus stimularea multisenzoriala foloseste interactiunea de joc cu un scop terapeutic, pe linga cel obisnuit de relaxare pentru mama si copil.
In cele ce urmeaza m exemplifica pe parametri functionali ce trebuie sa faceti concret mai ales intre 0 si 12 luni.
