Conjunctivita este de obicei tratata cu antibiotice sub forma de picaturi sau unguente. Adesea copin se sperie de aceste proceduri, asa ca, in cazul in care copilul este indeajuns de mare, e bine sa incercati mai intai sa-i explicati ce veti face, astfel incat sa nu se smuceasca. S-ar putea sa aveti nevoie de ajutor pentru a pune picaturi ori unguent in ochii unui copil mic. Cel mai usor este cand copilul se uita in sus, iar dumneavoastra puneti degetul mare pe obraz, chiar sub ochi. Daca apasati bland in jos, pleoapa se deschide un pic si este relativ usor sa puneti picaturile sau unguentul (acesta din urma trebuie plasat chiar in interiorul pleoapei inferioare). Cand copilul inchide ochiul, unguentul se intinde pe toata suprafata ochiului. Copilul avea senzatia ca pleoapele i se lipesc, dar senzatia trece repede.
Fara tratament,
conjunctivita infectioasa dura pana la trei saptamani, in vreme ce cu picaturi sau unguente cu antibiotice trece rapid. Ele trebuie folosite inca 24 de orc dupa ce starea ochilor s-a imbunatatit.
Conjunctivita infectioasa este foarte frecventa in primele 18 luni de viata, copilul putand s-o faca in mod repetat. Nu este un motiv sa alarmati ori sa ingrijorati, deoarece, dupa un an si jumatate, conjunctivita trece fara probleme. Totusi, daca afectiunea continua si dupa aceasta rsta, medicul de familie sau pediatrul face o trimitere la oftalmolog, deoarece, foarte probabil, unul dintre canalele lacrimale ale copilului este astupat.
Canalele lacrimale sunt situate in coltul interior al fiecarei pleoape de jos si au functia de a asigura scurgerea lacrimilor -care sunt secretate tot timpul - in cavitatea nazala. Astuparea canalelor provoaca umezirea constanta a ochilor si, foarte adesea, aparitia unei infectii. Foarte frecvent, problema se rezol de la sine in primul an si jumatate de viata. Puteti chiar sa contribuiti la vindecare facandu-i copilului un masaj delicat al pleoapei inferioare, inspre nas. Totusi, daca natura nu rezol aceasta problema, un oftalmolog o poate face foarte usor.