Conlsiile sunt o afectiune inspaimantatoare. Cei mai multi parinti sunt neajutorati atunci cand copilul lor are o criza de conlsii, mai ales daca se intampla pentru prima data. Parintii se simt si mai dezorientati atunci cand incearca sa se lamureasca daca a fost vorba de conlsii sau numai de un
lesin ( p. 239), sau chiar numai de frisonul care insoteste uneori temperatura mare. Acest modul va explica diversele tipuri de conlsii, va enumera cauzele si va va da sfaturi ca sa faceti fata situatiei. Apropo, este important sa realizati ca nu orice copil care are conlsii este neaparat epileptic. Desi nu sunt diferente intre o criza de conlsii AĞobisnuitaAğ si o criza epileptica, un copil poate fi etichetat drept epileptic numai daca are crize repetate ai caror factori declansatori nu sunt evidenti.
Ce sunt conlsiile?
Conlsiile sunt de obicei provocate de declansarea unei activitati anormale in creier. Creierul functioneaza in mod normal ca un computer care transmite miliarde de impulsuri electrice intre celulele nervoase ce controleaza toate functiile corpului, in mod normal, aceasta intreaga activitate electrica este foarte bine controlata. Cand se produc conlsii, toate mesajele creierului se amesteca, rezultand o hiperactivitate neinhibata a celulelor creierului, care intrerupe temporar functionarea cerebrala normala. Conlsiile pot fi de doua tipuri principale: generalizate, care implica intregul creier, si de focar, care afecteaza doar anumite parti ale creierului.
La copii se deosebesc doua tipuri de conlsii - AĞconlsiile tonic-cloniceAğ (denumite candva si grand mal) si AĞcriza de absentaAğ (denumita si petit mal), in cazul unei crize tonic-clo-nice copilul isi pierde cunostinta, devine rigid, cade, iar apoi c posibil ca membrele sa-i tremure incontrolabil. Este cel mai frecvent tip de criza, ce poate fi asociat totodata cu muscarea limbii, incontinenta (pierdere de urina) si este urmat de o perioada de somnolenta si probabil amnezie cu privire la ceea ce s-a intamplat.
In crizele de absenta copilul se opreste brusc din ceea ce face, arata absent, se uita in gol, dupa care continua ceea ce facea inainte. Aceste crize pot aparea fara ca cineva sa le observe macar - multi cred ca, de fapt, copilul AĞviseaza cu ochii deschisiAğ.
Exista peste 40 de tipuri diferite de conlsii si fiecare dintre cei care traiesc asa ceva este afectat in alt fel. Societatea Britanica de Epilepsie editeaza doua brosuri excelente, AĞEpilepsia si voiAğ si AĞEpilepsia si copinAğ, pe care vi le recomand daca vreti sa intelegeti subiectul.
Doua tipuri de conlsii se intalnesc foarte frecvent la copii - conlsiile febrile si cele epileptice.
» Conlsiile febrile
De departe cele mai raspandite sunt conlsiile febrile, care apar de obicei intre sase luni si cinci ani - majoritatea avand loc in al doilea an de viata. Sunt asociate cu si totodata declansate de cresterea brusca a temperaturii. Aproximativ 4% dintre copii au cel putin o data acest tip de conlsii si cel mai adesea se constata ca afectiunea a mai aparul in familie.
Cauze. Criza poate ti declansata de orice provoaca respectiva crestere de temperatura - de exemplu, o infectie a urechii, o infectie urinara sau durerea in gat. Oricare dintre noi, daca am fi supusi unei temperaturi suficient de mari, am avea o asemenea criza din pricina perturbarii provocate in activitatea creierului. Creierul copilului cu conlsii febrile pare sa fie mai sensibil la schimbarile de temperatura: din acest motiv, are loc o descarcare electrica in creier, ducand la conlsii generalizate care pot dura cateva minute bune. Simptomele conlsiilor febrile pot fi foarte asemanatoare cu ale altor tipuri de conlsii: copilul isi pierde cunostinta, iar bratele si picioarele ii zvacnesc incontrolabil timp de cateva minute. De regula, este somnolent dupa ce isi revine.
Cand sa apelati la un doctor. in cazul in care copilul arc o prima criza de conlsii febrile, chemati un doctor. Este absolut necesar ca la prima criza copilul sa fie examinat de un doctor care sa lamureasca daca diagnosticul este, intr-adevar, de conlsii febrile. Probabil copilul va fi internat in spital, ceea ce la urmatoarele crize nu e neaparat necesar.
Cum puteti ajuta copilul
» La prima criza de conlsii, chemati doctorul.
» Culcati copilul pe podea, departe de orice obiect tare sau ascutit.
» Culcati copilul pe o parte, astfel incat saliva ori mucusul sa i se scurga din gura, prevenind inhalarea lor.
» Racoriti copilul. Dezbracati-l si, daca se poate, stergeti-l cu un burete umezit in apa calaie pentru a-i scadea temperatura. Nu asezati copilul in apropierea unei surse de caldura - e o reteta sigura de prelungire a conlsiilor.
» Nu bagati nimic in gura copilului ca sa muste, l-ar putea rupe vreun dinte si face mai mult rau decat bine.
» Daca nu este prima criza de conlsii sau daca dureaza mai mult de zece minute, chemati un doctor ori salvarea.
» Dupa ce urgenta a trecut, discutati cu doctorul posibilitatea, de a va da un medicament anticonlsiv, pe care sa i-l puteti administra copilului data viitoare.
Tratament. in cazul in care conlsiile au durat mai mult de 15 minute, doctorul va va da probabil un medicament anti-conlsiv. Cel mai frecvent utilizat este diazepamul, care se administreaza de obicei rectal, cu un aplicator special.
Prevenire. Pentru a preveni viitoare crize de conlsii, actionati prompt imediat ce copilul pare sa faca temperatura mare. Dati-i paracetamol, dczbracati-l de hainele in plus, ba chiar ster-geti-l cu un burete umezit in apa cataie. in cazul in care conlsiile febrile continua in ciuda acestor masuri, copilul poate avea nevoie de medicatie pentru a preveni crizele viitoare. Este foarte probabil ca in jurul varstei de sase ani sa scape complet de aceste crize. Numai aproximativ un copil din cincizeci cu conlsii febrile ajunge sa faca epilepsie. in plus, un studiu recent efectuat pe 300 de copii care au at conlsii febrile a aratat ca la varsta de 14 ani coeficientul de inteligenta si performantele lor intelectuale erau la fel de bune ca ale copiilor care nu asesera nici o criza.
