Prin ratie alimentara se intelege cantitatea de alimente ingerate, care satisfac nevoile nutritive ale organismului in 24 do ore, asi-gurandu-i energia necesara (in general 2 400-3 500 kcal), taminele, sarurile
minerale si proteinele digestibile (substante cu rol plastic).
Calculul ratiei alimentare se face pe baza cantitatii de energie eliberata in procesul digestiei de 1 g de substanta nutritiva; aceasta energie are urmatoarele valori:
glucidele 4,1 kcal, proteine 5,5 kcal, grasimi (lipide) 9,3 kcal/g. Circa 2/3 din totalul caloriilor necesare zilinic omului Irebnie sa prona din alimente de origine vegetala, iar 1/3 din produse animale (carne, lapte, unt, oua).
Dupa valoarea energetica, diferitele specii de fructe se pot clasifica astfel :
. cu valoare energetica foarte ridicata: fructele oleaginoase (nuci, alune, migdale); acestea degaja 000 -700 kcal/100 g miez. Uleiul de
masline furnizeaza circa 900 kcal/100 g ;
. cu ■valoare energetica ridicata : fructele uscate (deshidratate) - prune, caise, mere, pere,
smochine (acestea eliberaza 250- 300 kcal/100 g parte comestibila, iar curm.alele 350 kcal/100 g); valoarea calorica a miezului de castane comestibile este de 150 - 200 kcal/100 g;
. cu valoare energetica medie :
catina alba (103 kcal/100 g),
macese (102 kcal/100 g/), struguri (70, 90 kcal/100 g), cirese (80 kcal/100 g), prune (74 kcal/100 g); .
. hipocalorice, cu 40 - 60 kcal/100 g : capsuni, fragi, afine, agrise, zmeura, mure, soc,
coacaze rosii, caise, piersici, mere, pere, sine s.a. Lamaile si grapefruit-urile au valoarea energetica cea mai scazuta (18 - 23 kcal/100 g). Portocalele, fiind mai bogate in glucide, furnizeaza organismului circa 44 kcal/100 g.
La fiecare specie pomicola, soiurile cu coacere tarzie acumuleaza mal multe
glucide si, deci, au valoare energetica mai mare, ativ cu soiurile la care fructele se coc timpuriu.
Puterea calorica a
fructelor deshidratate (considerata la 100 g parte comestibila) este de 5-6 ori mai mare decat a fructelor proaspete.
Produsele alimentare obtinute din fructe au urmatoarea valoare calorica: magiun- 245 kcal/100 g; gem, marmelada .si dulceata - 300-330 kcal la 100 g; sirop - 290 kcal/100 g; compot - 90 -110 kcal/100 g ; nectar de caise sau de piersici - 73 - 83 kcal/100 g. Sucurile proaspete de fructe au o valoare energetica apropiata de cea a fructelor din care se obtin.
Bati a alimentara zilnica trebuie sa cuprinda 200-300 g fructe proaspete sau echivalentul lor in produ.se prelucrate (suc, compot, gem etc).
Organismul omului are nevoie zilnic si de elemente minerale, pe care le procura din hrana. Dupa M i n c u 1. (1982 ; 1985) hrana unui adult trebuie sa includa zilnic urmatoarele elemente : clor 6 g; sodiu 4 g; potasiu 3,2 g; fosfor 0,8-1,2 g; calciu 0,8 g ; sulf 1,2 g ; magneziu 0,3-0,4 g; zinc 20 mg; fier 10-18 mg; niangan 3 mg ; iod 0,3-2,5 mg; cupru 2,5 mg; fluor 1 mg; cadmiu 0,2 - 0,5 mg; cobalt (urme) s.a.
Hevoia zilnica pentru tamine este indicata in submodulul "Vitaminele\". Vitaminele hidrosolubile trebuie ingerate zilnic. Sursa principala a organiinului pentru aceste tamine este constituita din legume si fructe.
Prin prelucrare industriala si culinara (fierbere), fructele pierd o parte din taminele hidrosolubile. Chiar sucul de fructe contine mai putine tamine hidrosolubile decat fructele din care a fost obtinut (elul 1), datorita faptului ca o parte din tamine raman in pielita si pulpa, iar o alta parte se pierde prin oxid are.
Fructele deshidratate contin de 2-3 ori mai multe tamine hidrosolubile (din complexul B) si de 5-6 ori mai multe elemente minerale decat fructele proaspete.
Omul adult trebuie sa consume zilnic aprox. 1,5 litri de ajia sau de bauturi nealeoolice sau slab alcoolice.
Bauturile nealcoolice includ
sucurile de fructe, limonada, apele carbogazoase zaharate si aromatizate cu esente naturale sau sintetice etc.
Tendinta pe mondial este de crestere a consumului de bauturi nealcoolice.
