Pastrand proportiile, exista o similitudine intre variola si scarlatina. Prima este mai contagioasa decat cea de-a doua; ea este benigna la unii, maligna la altii. Tratamentul este acelasi pentru amandoua formele. De obicei se spune ca, .daca variola nu iese la suprafata, bolnavul moare. Trebuie, in consecinta, sa ne dam toata osteneala de a atrage agentul patogen la suprafata pielii, in scopul de a preveni riscul infectiei si de a provoca o eliminare prompta a agentului patogen.
Sase persoane bolnave de o forma benigna de varsat mare au fost ndecate prin spalari repetate, ori de cate ori temperatura devenea foarte ridicata si anxientatea aproape insuporila. La inceput, aplicatia a trebuit practicata la fiecare ora, mai tarziu la fiecare doua ore si mai tarziu numai de 2-3 ori pe zi. Dupa o saptamana, cei sase bolna erau total ndecati. Sincer vorbind, ei nu mancasera aproape nimic, ceea ce a fost foarte bine; dar bausera suficient, lucru ce poate dauna, daca nu se respecta conditia de a bea doar in portii mici. O remarca importanta pentru toti bolnai: daca bei mult dintr-o data, setea nu trece, in schimb sporeste anxietatea.
Eu insumi m-am minunat adesea de felul cum niste simple spalari atrag intotdeauna varsatul mare la suprafata. El se manifesta prin aparitia pe suprafata pielii a unor mici ridicaturi (papule) ascutite. Am putea a tegumentele pacientului cu oglinda unui lac plin de broaste. Nu trebuie sa ne temem sa spalam bolnavul. Papulele se vor transforma mai repede in pustule1, iar acestea vor expulza prompt umoarea purulenta. inainte de a putea forma ulceratii, agentul patogen este, ca sa zicem asa, rapit si indepartat prin spalare.Inca ceva: asigurati-i bolnavului aer proaspat, care odinioara ii era refuzat si fata de care se manifesta atata teama; cu alte cunte, incercati sa aerisiti in permanenta camera pacientului.
Ablutiunea trebuie facuta cu mare graba, sa nu dureze niciodata mai mult de un minut. in acest fel variola adultilor poate fi ndecata la fel de usor ca si scarlatina la copii. Sa remarcam inca o data ca aplicatia cea mai blanda este si cea mai buna.
Patru persoane sufereau de varsat mare. Ele s-au ndecat folosindu-se, in loc de spalari, de camasa uda de 2-3 ori pe zi. Halatul spaniol le-ar fi adus acelasi foloase. Dupa o ora camasa era scoasa, pentru a fi pusa iar, doar cand temperatura si anxietatea sporeau din nou, ceea ce, in ultimele zile, nu se mai intampla decat . o data sau de doua ori. Dupa opt zile, tot tratamentul era terminat si, din teribilele cicatrice care desureaza atatea chipuri pentru toata ata, n-a ramas nici cea mai mica urma.
Frederic nu mai poate merge. Se simte foarte obosit; picioarele ii sunt ca de plumb. Ti se face frica sa te uiti la el. O durere de cap olenta si accese de voma au pus stapanire pe el; simte o apasare in zona pieptului. Este chemat medicul. Acesta declara ca distinge semnele de certitudine ale varsatului mare, care fiind in perioada de incubatie, are nevoie de inca trei zile pentru a se manifesta. in asteptarea declansarii bolii o purgatie nu poate face rau, in rest nu este nimic de facut. Fred^ric n-a fost satisfacut de aceasta prescriptie. Cum auzise vorbindu-se despre hidroterapie, si-a adus o cada in camera, foarte aproape de pat, si a pus apa in ea.
La fiecare ora se ridica din pat, intra in cada si se spala cu ajutorul
unui prosop din panza groasa; actitatea se termina de fiecare data in maximum un minut. In interval de 18 ore bolnavul a facut baie de 18 ori, n-a mancat nimic, s-a multumit sa bea apa. Frederic a fost complet ndecat de varsat inainte ca medicul sa mai rena.
Tocmai am aflat ca unul dintre prietenii mei, fidel sfaturilor pe care i le-am dat, a ndecat in cateva zile, in acelasi mod, patru sau cinci persoane care fusesera in pericol de a contracta variola.
Daca variola, scarlatina, alte boli eruptive isi fac simtita aparitia in vreo regiune a corpului, nu trebuie sa intarziem in aplicarea tratamentului. Metoda expectativa, constand in observarea bolnavului, este intotdeauna periculoasa: asteptand, focul se intinde si consuma fortele. Daca stingem fara intarziere incendiul, atunci ne este mai usor. A astepta cateva zile inseamna a risca sa fie prea tarziu.
Imediat ce un copil sau un adult se ge de durere de cap, de o apasare a pieptului, de jena in respiratie, de tuse, afirmand ca fortele si curajul ii sunt mult diminuate, aveti atatea indicii care va arata ca a sosit momentul aplicatiei.
Chiar in caz ca ne-am insela, aceste aplicatii nu vor putea niciodata sa aduca vreun prejudiciu.
Am sa repet aici regulile generale ce trebuie avute in vedere la tratarea bolilor eruptive:
- spalarile sa fie cat se poate de scurte si sa se extinda pe tot corpul pacientului;
- dupa aplicatie, pacientul trebuie invelit cu grija, ferit de aerul din-exterior, totusi fara a exagera. Este necesar sa veghem ca aerul sa fie intotdeauna reinnoit (aerisire), dar sa etam sa-I facem sa ajunga direct pe fata bolnavului.
- repetati lotionarile de fiecare data cand temperatura si anxietatea sporesc.
- nu siliti niciodata bolnavul sa manance, mai ales cand este grav bolnav. Stomacul va indica, prin senzatia de foame, momentul cand va fi dispus iarasi la munca. El nu va digera hrana care ii este impusa; aceasta il jeneaza si uneori este un mare obstacol in calea ndecarii, alteori singura cauza a unei recidive.
Cate prostii nu se fac, adesea din ignoranta, mai ales la tara! Orice nepriceput se aproprie de bolnav si, cu un zel rau dirijat, chiar daca, cu cea mai buna intentie, il forteaza pe bolnav sa manance si sa bea. I se aduc bolnavului tot felul de dulceturi care, in cazul maladiei, au efectul otrai. Se fac imprudente de necrezut si se comit, fara stiinta, crime impotriva sanatatii.
Daca apare pofta de mancare si bolnavul cere alimente solide sau lichide, dati-i foarte putina hrana, mancaruri simple (putin sarate si condimentate), indulcite si usor de digerat, niciodata pana la satietate deplina. In completare recomand in special fructe bine coapte. Apa, putin n in apa, lapte, iata ceea ce ii va face cel mai bine. Feriti-va sa mergeti la cofetar sau la patiser pentru a-i cumpara mancare bolnavului.In multe locuri, apa a inceput sa fie intrebuintata ca remediu impotriva epidemiei de variola, din nefericire intr-un mod mult prea aspru si descurajam pentru pacient. Ar fi de dorit ca folosirea apei sa se raspandeasca in continuare si ca aplicarea ei sa dena mai blanda; ar putea fi salvata astfel ata multor persoane .
Intemeindu-ma pe experinta dobandita, indraznesc sa avansez ideea ca nici un bolnav atins de variola, care nu mai are si alta bola, nu va muri din asta (cu foarte putine exceptii). Cand citesc cate sute si mii de oameni sfarsesc in fiecare an din cauza acestei maladii sau, mai curand, din cauza febrelor care o preced si o insotesc, sunt cuprins de fiecare data de o mare tristete. Mijlocul de a stinge focul este la indemana, dar adesea nu se foloseste nici o picatura din el pentru a calma sau stinge parjolul. intelegeti? De-ar putea fi in sfarsit recunoscuta si utilizata rtutea curativa a apei!
Vindecarea varsatului prin terapia cu apa are si avantajul ca impiedica agentul patogen sa patrunda in profunzime; iata de ce, dupa acest tratament, cicatricele caracteristice marsavei boli nu desureaza niciodata fata pentru restul etii.
Spalarile pe care le-am prescris in cazurile de mai sus pot fi inlocuite cu halatul spaniol, aplicat de doua ori pe zi (de trei ori in cazurile de febra mare), de fiecare data timp de o ora sau o ora si jumatate. Nu trebuie sa uitam ca, dupa fiecare aplicatie, sa spalam cu grija carpa (panza) folosita, deoarece ea contine de fiecare data o anumita cantitate de materii patogene.
Tot in aceasta boala mai putem folosi si intr-un alt fel apa: inmuiem o panza groasa pliata in doua si, dupa ce pacientul s-a culcat in pat, o aplicam pe pieptul si pe abdomenul acestuia, sub forma de compresa superioara, apoi asezam in acelasi mod compresa inferioara. in caz de temperatura mare, putem repeta aceasta aplicatie de 2-3 ori pe durata unei jumatati de zi.
