Un biet zilier aa, de luni de zile, o gamba ulcerata, ulceratia masurand lungimea unui deget si latimea de 2-3 degete. El era inca in floarea varstei, dar suferea aproape tot timpul dureri mari si nu putea dormi decat rareori cateva ore pe noapte. Aa infatisarea bolnava si orice urma de curaj\' ii disparuse. L-am sfatuit sa aplice pe partile lezate schinduf fiert si intins pe o bucata de panza, sub forma de cataplasma, s-o acopere, incepand de deasupra gleznei pana deasupra pulpei, cu frunze proaspete de podbal si sa-si puna ciorapii pe deasupra. In fiecare dimineata si seara a trebuit sa reinnoiasca cataplasma si frunzele si, pe deasupra, sa ia, la fiecare doua ore, doua linguri de infuzie de schinduf. In acest fel el a fost capabil sa-si vada de treburi, fara a face intrerupere. Dupa cinsprezece zile, doua treimi de plaga erau vindecate, iar pacientul nostru aa o infatisare de om sanatos, nemaiavand dureri si putand sa doarma bine. Trei saptamani mai tarziu, gamba era vindecata in intregime. Pentru a bea schinduful sub forma de ceai, a pus o lingurita de ta intr-o jumatate de litru de apa, a fiert amestecul timp de un minut, apoi 1-a decantat. Aceasta portiune indeparteaza accesele febrile si isi exercita actiunea curativa ab intus .
Un functionar se ge de mai mult timp de o plaga deschisa la gamba, care il deranjeaza in activitatile sale. Plaga de sub pulpa, zice el, este considerabila si din ea se scurge zilnic mult puroi; insa ceea ce mi se pare mai inspaimantator decat plaga si inflamatia este aspectul gambei, care este in intregime livida. Am consultat mai multi medici ce m-au pus sa beau multa apa minerala. Totul a fost inutil."
Acest om, in varsta de aproximativ 45 de ani, are o constitutie robusta, o predispozitie la obezitate, un ten stacojiu; am recunoscut imediat in el pe bautorul de bere. Ochii ii erau tulburi, cam galbeni, urechile foarte inchise la culoare. II intreb daca, in rest, se simte bine. EI raspunde: Nu ma supara absolut nimic, am pofta de mancare, nu sunt un bautor, dar beau cu placere 2-4 pahare de bere pe zi. Boala mea este localizata, este una dintre acele ulceratii cutanate care se intalnesc atat de des."
Toti bolnavii din categoria la care ma refer (exceptiile sunt la fel de rare ca si un corb alb) nu se g niciodata decat de durerea zonei supurande si considera ca aceasta ar trebui cicatrizata pentru a se vindeca. Cel mai bun este procedeul contrar. Vindecati-va mai intai corpul, eliminati din el toate umorile patogene si plaga de la gamba se va inchide singura. intr-adevar, nu exista, dupa parerea mea, orbire mai evidenta si prostie mai vatamatoare decat sa vrei sa vindeci o ulceratie, sa inchizi o usa, prin care organismul bolnav isi mai poate afla salvarea. in munti apele se aduna sub pamant, apoi fac o sapatura si dau nastere unui izvor limpede. La fel se intampla si cu multe din organismele noastre; umorile patogene se indreapta spre un punct, se acumuleaza acolo si preseaza pana cand se produce o fisura in piele. Corpul arata cum poate si cum vrea el sa se ingrijeasca. Noi ii legam, ca sa zic asa, mainile si picioarele; cu unguentele noastre ii inchidem caile prin care ar trebui sa-i vina ajutoare. Si va mai mirati ca acest lucru duce la catastrofa!
L-am sfatuit pe functionar sa faca zilnic, timp de doua saptamani, o impachetare inferioara vreme de o ora si jumatate, sa-si spele energic partea superioara a corpului de doua ori pe zi si sa faca o data pe saptamana o baie de abur la cap timp de 20 de minute.
Aceste aplicatii trebuiau sa purifice corpul si sa-l faca totodata destul de puternic ca sa elimine umorile daunatoare.
Dupa cincisprezece zile, bolnavul a renit. Primele sale cuvinte au fost: Ultima data cand ne-am vazut, am zis ca nu sunt bolnav; acum stiu ca eram foarte bolnav. Nu mai puteam urca scarile decat cu truda, deoarece respiratia imi era ingreunata. imi simteam tot timpul corpul umflat. Cand, plin de teama, i-am vorbit medicului despre acestea, el mi-a reamintit ca, incet-incet, avansam in varsta. in prezent sunt cu totul altul, am intinerit. Respiratia imi este usurata si ma simt foarte bine. Candva mintea imi era tulbure, in prezent sunt din nou sel si am mai multa pofta de mancare ca niciodata. Cum n-am aflat eu de asa ceva mai devreme! in aceste cincisprezece zile am evacuat o cantitate o cantitate enorma de urina si corpul, mai ales abdomenul, mi s-au dezumflat; deja durerile de la gamba diminueaza si ulceratia pare sa se cicatrizeze si ea. Ce trebuie sa fac ca sa-mi vindec complet piciorul?"
Functionarul a facut in continuare doua inpachetari inferioare pe saptamana, cu durata de o jumatate de ora fiecare, si zilnic, o afuziune superioara mai puternica. in ce priste piciorul, ii aplica de 3-4 ori pe zi o bucata de carpa inmuiata in apa calduta; in afara de aceasta n-a trebuit sa faca nimic altceva.
O data ce izvorul nu va mai fi alimentat, el va seca. Doua saptamani mai tarziu, functionarul a renit, foarte fericit: era pe deplin sanatos. De atunci el n-a mai incetat sa laude virtutile curati ale apei. O persoana vindecata de o asemenea boala trebuie - lucru foarte important - sa continue o anumita vreme sa practice una sau alta dintre binefacatoarele aplicatii, pentru a impiedica acumularea de noi elemente patogene. Ea n-are decat sa aleaga una dintre acestea, pe cea care ii face cel mai bine.
De ani de zile, Agatha aa o rana\'la un picior, rana ce se deschidea din cand in cand, pentru a se inchide la loc de la sine. Nu voi mai spune nimic despre ineviilele unguente; aceasta nu face decat sa ma scoata din fire. Un medic i-a promis bolnai vindecarea, cu conditia ca ea sa se supuna cu fidelitate prescriptiilor sale. Gamba a fost asezata in asa fel incat sa se gaseasca intr-o pozitie mai ridicata decat abdomenul. Durerile au incetat aproape instantaneu. S-a aplicat ceva - nu stiu ce - pe plaga, apoi a fost pansata. Bolnava a simtit o imbunatatire cosiderabila, nici o durere in membrul bolnav, iar insanatQS facea progrese mari.
Plaga s-a inchis. Deodata, Agatha a avut o senzatie de greutate in cap insotita de ameteala; n-a dat prea multa importanta acestui lucru. Totusi, noaptea ea a fost cuprinsa de o asemenea stare de depresie incat medicul, chemat de urgenta, a declarat ca o epuizare fulgeratoare o cuprinsese pe bolnava, care se stingea cu repeziciune. A ramas timp de cinci zile nemiscata, lipsita de cunostinta, respirand cu greutate. in a sasea zi a redenit constienta, si a putut chiar sa articuleze cateva cuvinte. In mod spontan, ea si-a aplicat singura impachetari umede pe corp si piciorul bolnav. A doua zi, gamba a inceput sa se umfle considerabil si s-o doara. Dar capul era din ce in ce mai bine. Agatha a continuat cu curaj impachetarile la nilul abdomenului si al piciorului. Acesta s-a inflamat puternic si, dupa cinci zile, plaga s-a redeschis. Fata a fost tratata cu apa, asa cum am descris mai sus si a renit la starea de sanatate de altadata.
Dar ce-a insemnat criza prin care a trebuit sa treaca? Nu era deloc o depresie. Fleacul care se localizase la cap a facut ca sangele sa afluiasca intr-acolo. Umorile patogene, alungate din piciorul bolnav (datorita pozitiei mai ridicate fata de restul corpului) si impinse catre partea superioara a trupului, au urcat in piept si in cap si au provocat accesul. impachetarile le-au readus in regiunile inferioare, apa a redeschis rana si elementele patogene, regasindu-si chea cale, au lasat pieptul sa respire liber si capul sa-si redobandeasca facultatile.
Luati seama la toate acestea, daca sunteti atinsi de asemenea infirmitati! Stiu bine, multi medici de scoala noua judeca altfel. Ei tin la ideile lor; in ce ma priste, voi face si eu la fel, voi tine la ideile mele. Orice deschidere a pielii, pe care o practica organismul insusi pentru a expulza tot ce este de prisos si nesanatos, eu o numesc - atata vreme cat supureaza - "asigurare de sanatate si de viata".
Cine nu cunoaste atatea cazuri in care oamenii au murit imediat dupa ce li s-au inchis niste plagi de la picioare? Cine nu stie ca, daca o astfel de ulceratie incepe sa se cicatrizeze la batranete, moartea nu este prea departe? intr-o scrisoare, pe care o am sub ochi, citesc urmatoarele: Durerea de la picioare mi-a reaparut. De cand a renit, m-au lasat durerile reumatismale de la cap si de la dinti, de care sufeream ingrozitor acum cincisprezece zile. Mereu am in suferinta una sau alta dintre partile corpului. La mine domina o dubla boala: simt dureri violente cand in zona capului, mai ales la dinti, cand la picioare. Ele sunt atat de mari incat n-as putea spune care din doua este mai puternica. Pe deasupra, daca una dintre aceste doua dureri nu se dezvolta cu intensitate considerabila, nu ma simt bine in rest."
Precum urca si coboara mercurul din barometru, tot asa exista boli care isi schimba locul, deplasandu-se dinlr-o regiune a corpului in alta. Guta si erizipelul se numara printre acesti paraziti ambulanti, carora Ii se asociaza infirmitatea in chestiune. Totusi, acestea nu se tradeaza la exteriorul corpului, ca guta si erizipelul, ci calatoreste in interior, pe cai secrete.
in cazul nostru concret, impachetarea jumatate de corp distruge toate materiile daunatoare care calatoresc dinspre cap spre picioare sau inrs. Folosita frecnt, ea le taie posibilitatea de a circula prin corp. in al doilea rand, ea actioneaza in egala masura si asupra partii suferinde, deoarece opreste elementele care vin in acea zona si le impiedica sa mai plece de acolo. Baia de abur la picioare, urmata de aspersiunea inferioara, actioneaza asupra unuia dintre flancurile inamicului, asupra ulceratiei insasi, fata de care exercita o actiune resorbanta si eliminatoare. Spalarile reci sau, in lipsa lor, halatul spaniol, isi indreapta artileria impotriva centrului, impotriva corpului in intregime; dar face acest lucru pentru a aduce servicii corpului. Spalarile fortifica corpul, pentru ca el sa poata invinge boala.
Aplicatiile cu apa vor trebui deci utilizate in ordinea urmatoare: impachetarea, jumatate de corp, doua spalari in intregime in aceeasi noapte, apoi inca o impachetare jumatate de corp, baie de abur la picioare, in final, halatul spaniol. Ca armata auxiliara ce va actiona in interiorul organismului, se va administra un ceai de dioc, salvie si menta. Primele doua te sunt depurati, iar menta, cu principiul ei amar, vine in ajutorul sucului gastric.
Voi cita in continuare alte doua metode de vindecare a ulceratiilor de la picioare: prima va fi utila multor tarani si oameni din popor, care n-au intotdeauna conditii pentru a face baie; a doua convine mai mult lumii distinse.
Un taran bine hranit, glumet, a nit sa-mi spuna: Parinte, am si eu o ulceratie la gamba. N-ati si pentru mine un firisor de apa?" Ba da, prietene, i-am raspuns. Fa ceea ce-ti voi spune: du-te acasa si intinde pe pat un covor de lana sau un postav foarte gros. Apoi cauta printre sacii tai pentru grau pe cel mai chi, mai uzat si mai putin aspru. Cufunda-l bine in apa rece, stoarce-l putin si imbraca-te cu el pe pielea goala sau, daca vrei, imbraca-l ca pe un pantalon elegant. Dupa aceea, baga-te repede in pat si inleste-te calduros cu o curtura de lana sau de postav gros si cu plapuma." Ochii voiosi au denit mari cat roata carului si s-au umezit, din pricina ororii fata de apa: viteazul meu era tot pielea-gainii. Si aceasta, a continuat sera sentinta, pentru inceput o data pe zi timp de o saptamana; imbracatul sacului va dura de fiecare data doua ore."
Omul a plecat nadusit tot; totusi, a facut ce i-am spus. in cincizeci de zile a aplicat de 25 de ori sacul, iar piciorul s-a vindecat. Tresalta de bucurie, mai putin pentru ca-si vindecase piciorul si mai mult pentru ca-si recapatase buna dispozitie. A nit sa-mi multumeasca, iar eu l-am sfatuit sa continue exercitiul si pe viitor. N-a fost nevoie sa-i spun de doua ori.Dintr-un sentiment de fericire si de recunostinta, a exclamat el, am sa continui postea cu sacul un an intreg." Si s-a tinut de cuvant.
Pe cat de tare inspira spaima celor cu nervii slabi acest tratament (care nu este, totusi, atat de teribil), pe atat de benefic este. Luati aminte: 1. de doua ori pe saptamana faceti baie calda cu alternativa tripla, cea mai buna fiind baia cu paie de ovaz; 2. tot de doua ori pe saptamana, impachetarea inferioara timp de o ora si jumatate, sau si mai bine halatul spaniol pe aceeasi durata.
Pentru a va servi ca regula de conduita, va semnalez urmatorul caz: un om
impotriva acestor inamici perfizi trebuie sa actionam printr-un atac triplu.
sanatos, destul de gras, astfel incat nu-si prea gasea asemanare, aa o ulceratie foarte jenanta la un picior. A facut apel la tratamentul cu apa si 1-a folosit timp de 12 zile. N-a putut sa se minuneze indeajuns cat de bine s-a simtit dupa el.
Dar rana aceasta sacaitoare de la picior, a spus el, nu vreti sa mi-o vindecati?" I-am raspuns:Cine ti-o va vindeca, iti va scurta viata. in ce ma priste, eu n-o voi face niciodata, dar niciodata!" Aceasta 1-a intristat si a plecat. Era in toamna, in primavara urmatoare s-a dus, asa cum il invatasem mai tarziu, la o statiune de ape minerale si, intors acasa, a folosit diferite remedii pentru a inchide plaga. A reusit si, vreme de 6-8 saptamani, s-a felicitat pentru reusita. Dar iata ca pe portiunea superioara a coloanei rtebrale, la mijlocul spatelui, s-a constituit un abces enorm. Medicii l-au suspectat de antrax si i-au facut o incizie. in loc sa gaseasca puroi, s-au izbit de un disc tare si gros. in 12 zile, o infectie purulenta a sangelui a pus capat acestei vieti. Si exemplele abunda.
Am intrat, odinioara, intr-o casa. Tanarul proprietar tocmai isi tinea, dupa prescriptia medicului, piciorul pana la genunchi in apa foarte fierbinte, atat cat putea el suporta. Durerile, si-asa puternice, au fost sporite de apa calda. Piciorul era umflat, ajungand la o circumferinta dubla fata de normal, de la glezna pana la pulpa. Umflatura de deasupra gleznei s-a colorat si s-a inflamat intr-atat, incat pielea ameninta sa crape.
Eu nu inteleg ce-ar putea face apa calda, care ar fi in stare sa opareasca pe jumatate o persoana sanatoasa, la o inflamatie deja atat de puternica a unui membru, mai ales daca nu este aplicata nu numai o singura data si pentru un moment, ci frecnt si un timp relativ lung. Pacientul exasperat a declarat ca nu mai poate sa reziste si ca trebuie sa renunte la apa. Linistit, am pus sa i se execute porunca; dupa aceasta l-am sfatuit sa foloseasca, in locul lichidului clocotit, zeama de varza, in care cufunde o bucata de carpa che si s-o aplice direct pe locul cel mai inflamat. Apoi, luand o a doua carpa, mai mare, tot foarte moale, s-o inmoaie in apa rece, s-o infasoare in jurul piciorului, de la glezna pana la pulpa (iar pe deasupra, bineinteles, o carpa uscata) si sa reinnoiasca cele doua pansamente reci ori de cate ori gamba incepe sa arda si sa doara iar. Tanarul pacient a urmat sfatul meu si, dupa doua zile, putea merge din nou. Umflatura s-a spart. Pentru a descompune mai repede si a atrage in afara materiile generatoare de puroi, a inconjurat locul ranit cu un saculet de panza umplut cu flori de fan inmuiate in apa fiarta. Dupa 8-l0 zile, gamba era vindecata si si-a. indeplinit din nou functiile cu fidelitate si vigoare, ca in tinerete.
Un domn mi-a postit: in fiecare an simt o durere de picioare ce dureaza 2-3 saptamani, apoi imi revin pentru tot restul anului. Picioarele imi sunt mereu cam sensibile. inainte ca durerea sa ma apuce, am o senzatie de arsura, insotita uneori de niste intepaturi violente. Apoi picioarele mi se umfla pana la genunchi. Cand incepe edemul, durerea scade putin si sunt incapabil de a intreprinde vreo activitate. Nu se poate remedia aceasta infirmitate?"
Raspunsul meu a fost: Ba da, cu ajutorul urmatoarelor aplicatii: 1. sa inmoi o data sau de doua ori pe saptamana niste ciorapi de panza intr-o infuzie de paie de ovaz, sa-i incalti cand au o temperatura connabila, sa-i infasori intr-o panza uscata si sa pastrezi impachetarea timp de doua ore; acest lucru se poate face seara; 2. sa aplici o data pe saptamana o impachetare jumatate de corp cu apa rece si s-o mentii vreme de o ora si jumatate. Acest tratament, urmat 5-6 saptamani, va preintampina in mod cert boala ta,"
Un om de la tara vine si imi arata picioarele umflate care, de jos pana la genunchi, sunt tari la pipait si acoperite de pete mari livide. Picioarele edemaciate ii provoaca foarte mare durere si nopti intregi il impiedica sa inchida ochii. Pe deasupra, de cand exista umflatura, el este intr-atat de trist incat isi doreste moartea. In rest, pofta de mancare este diminuata, iar infatisarea foarte bolnava.
Tratament: 1. in prima saptamana sa faca doua bai de abur la picioare, iar in saptamanile urmatoare cate una singura; 2. sa imbrace pe saptamana, timp de ora si jumatate, o camasa inmuiata in infuzie de paie de ovaz; sa se impacheteze de doua ori pe saptamana, in intregime, de la subsuori in jos, vreme de o ora si jumatate; 4. sa-si infasoare in fiecare noapte picioarele pana la genunchi cu carpe inmuiate in apa in care a fiert doua linguri de schinduf. Aceste aplicatii, prin actiunea lor rebsorbanta, au contribuit in mare masura la atenuarea durerilor pana la disparitia lor. Pentru uz intern, a luat un decoct de schinduf, doua varfuri de cutit la o jumatate de litru de apa, baut in 3-4 portii in cursul zilei.
De ani de zile, o femeie aa dureri la picioare. in zona respectiva aa niste plagi dintre care cate una se deschidea din timp in timp, si lasa sa curga o mare cantitate de puroi; cateva saptamani mai tarziu, plaga se cicatriza din\'nou. Cum oricine doreste sa fie sanatos, tot asa si aceasta femeie a vrut sa scape de boala ei. A intrebuintat urmatoarele mijloace: 1. spalare in intregime de trei ori pe saptamana, trezindu-se noaptea din somn si culcandu-se la loc imediat dupa aceea; 2. halatul spaniol, saptamanal; 3. infasurarea picioarelor, de dimineata pana la amiaza sau pana seara, intr-o carpa inmuiata in decoct de flori de fan si stoarsa bine, iar, pe deasupra o inlitoare de lana sau un molton; 4. pe portiunea bolnava, lunga si lata cam de trei degete si cu pielea jupuita, a pus schinduf fiert si intins pe bucati panza, ceea ce atrage elementele nesanatoase, indeparteaza temperatura si durerea si, o data evacuate substantele patogene, realizeaza vindecarea. La fiecare 2-3 zile ea a aplicat direct pe pielea piciorului bolnav flori de fan (inmuiate in apa, apoi stoarse putin) in stare calda, dar nu fierbinte, timp de doua ore. Pentru uz intern, i-am administrat zilnic un varf de cuth de praf cenusiu de oase si o ceasca de ceai din 4-5 frunze rzi de soc.
