in fiecare an scarlatina apare intr-o sau chiar in doua epidemii, facand numeroase victime. De obicei ea afecteaza copin, dar nu iarta nici adultii. Simptomele sunt: durere de cap, senzatie de apasare in stomac si in piept, curbatura\' ,frisoane. Oricat de mare" ar fi numarul copiilor pe care aceasta boala ii incearca, remediul totusi nu este dificil. Este bine sa izolam copin in carantina vreme de doua zile; pentru adulti trebuie ceva mai mult timp. Scarlatina poate fi vindecata cu usurinta in doua moduri diferite.
Daca un copil, fie ca inca este purtat in brate sau ca merge deja la scoala, prezinta toate simptomele acestei maladii, atunci scufundati o camasa in apa calda amestecata cu putina sare, stoarceti-o in asa fel incat apa sa nu mai picure din ea si imbracati cu ea copilul. infasurati micul pacient aflat in pat intr-o cuvertura de lana, pentru ca aerul sa nu aiba acces deloc, si lasati-l culcat in liniste timp de o ora. Apoi scoateti camasa copilului, al carui corp va fi presarat cu pete rosii (exantem). Daca temperatura devine prea mare, spalati copilul rapid pe tot corpul si puneti-l la loc in pat. in cazurile dificile, cand temperatura urca si bolnavul devine anxios, camasa uda poate fi aplicata de 2-3 ori intr-o singura zi, (uneori chiar de patru ori). Aceasta depinde numai si numai de febra.
Daca temeperatura scade, putem mari intervalele care separa schimbarea camasii umede. Sa retinem ca, pentru aceste aplicatii ulterioare, intrebuintam intotdeauna apa rece amestecata cu otet, si ca trebuie sa infasuram si sa invelim cu grija bolnavul, dar niciodata prea gros. O data scoasa camasa umeda, ii punem bolnavului o camasa curata si uscata. Prin acest tratament vindecam complet scarlatina in patru sau, cel mult, sase zile.
Sa facem aici si o observatie. Copilul are rareori pofta de mancare; nu trebuie sa-i impunem sa manance. (Asa cum eruptia razbate la exterior, tot asa ea exista si in interiorul corpului.) De obicei, setea este puternica. Cel mai bun mijloc de a o potoli este apa, in care putem amesteca zahar sau putin vin (alb sau rosu). Copin de la tara prefera laptele. Sa ne gandim la principiul: sa bei putin, dar des. Nu cred ca un copil tratat in acest fel va fi rapit de moarte.
Louis, un copil de 10 ani, nici nu mai poate vorbi, atat este de febril. Fata ii arde; el se ge ca-l doare peste tot. Cum temperatura si anxietatea sunt mari, il spalam pe Louis o data pe ora, si aceasta timp de doua zile. in a treia zi, copilul incepe sa manance din nou.
Spalarea nu se mai practica decat de doua ori pe zi. in a cincea zi, Louis se simte bine; in a sasea se plimba prin camera si curand dupa aceea se poate intalni din nou cu ceilalti copii.
Marie, in varsta de douazeci de ani, nu mai poate merge, fiindca sufera de o cefaleer violenta, se simte obosita, iar membrele o dor. Are o tuse seaca si o apasare teribila in piept. Este nelinistita, nu stie ce sa faca, nu poate parasi patul nici o clipa. Ii e scarba de orice mancare, dar ar bea intr-una. Este foarte probabil ca Marie urmeaza sa faca scarlatina. Ce-i de facut? La fiecare ora trebuie sa-i spalam energic spatele cu apa rece in care am aruncat putina sare; la fel procedam cu pieptul si cu abdomenul. Dupa ce este spalata astfel in mare graba, trebuie s-o invelim bine.
Aceste ablutiuni au fost continuate timp de doua zile, vreme in care ea n-a mancat nimic, dar a baut din plin; gatul i-a ars tot timpul. Scarlatina a disparut lasand cruste2. Setea a scazut. Bolnava a trebuit sa mai fie spalata inca 2-4 zile, de cate doua ori pe zi sau, daca temperatura persista, de trei ori pe zi. Marie a scapat de scarlatina trei zile mai tarziu.
Jean, un copil de treisprezece ani, nu mai are chef de nimic; veselia de altadata a disparut. Iata ca deodata corpul intreg incepe sa se umfle, capul este edemaciat, picioarele se ingroasa si abdomenul se dilata intr-un mod nelinistitor. Copilul va avea hidropizie. Ce-i de facut? Cu sase saptamani in urma el se vindecase de scarlatina, dar incomplet.
Bolnavul a imbracat in opt zile de sase ori o camasa muiata in apa calda sarata si a fost infasurat de fiecare data intr-o cuvertura de lana. Dupa 10 zile, el si-a recapatat veselia si sanatatea. Sa spunem cu aceasta ocazie ca, daca scarlatina nu este vindecata pe de-a-ntregul si mai raman elemente patogene in corp, hidropizia apare .cu repeziciune; dar ea poate fi tratata si extirpata prin procedeele sus-mentionate.
Crescence, o femeie de saizeci si cinci de ani, este la pat de doua zile: ea se ge de un junghi violent in spate, de o durere ascutita si de furnicaturi in piept. Deoarece i-a fost inspaimantator de frig, zice ea, s-a culcat si acum se simte mai incalzita; ea nu poate sa manance, dar sufera de sete.
Iata reteta mea pentru aceasta bolnava: spalati-i spatele cu apa rece o data pe ora in prima zi, timp in care poate sa-si spele ea insasi pieptul si abdomenul. A doua zi aceeasi operatie nu mai este necesara decat de patru ori, iar in a treia zi doua ablutiuni vor fi de ajuns. S-a respectat prescriptia mea si bolnava a simtit, in cea de-a patra zi, o imbunatatire considerabila. Aceleasi aplicatii au mai fost repetate de cateva ori timp de trei zile si sanatatea a revenit. Bolnava a mancat putin, a baut apa si lapte prins.
O fata de vreo douazeci si patru de ani, foarte sanatoasa pana in acel moment si destul de in putere, a fost atinsa de scarlatina. Eruptia s-a dezvoltat in opt zile pana intr-atat incat medicii s-au speriat. Bolnava cerea sa fie tratata imediat cu apa, apa ce-i inspira multa incredere, cu atat mai mult cu cat sora sa fusese vindecata de o maladie grava prin procedee hidroterapeutice. A fost sfatuita sa-si spele (sau sa-i fie spalate) la fiecare ora spatele, pieptul, abdomenul, apoi bratele si picioarele. Intervalul de o ora i s-a parut prea lung. Febra a devenit-atat de mare incat mai mult de cinci zile a trebuit sa repete spalarea la fiecare jumatate de ora.
Fata n-a mancat aproape nimic, a baut putin si in doze mici. In ciuda intrebuintarii foarte judicioase a apei, febra n-a fost invinsa decat dupa 10 zile; eruptia s-a estompat putin cate putin, dar a fost nevoie de doua saptamani pentru refacerea in intregime a sanatatii.
Care ar fi fost soarta acestei nefericite daca, intr-o febra asa de mare, intr-un foc ca acela care i-a consumat corpul, nu i s-ar fi administrat, pentru uz intern, decat potiuni cu lirtgurita? Ce calmare ar fi adus ele? Sa raspunda fiecare cum stie dar, sa nu uite ca intr-o astfel de febra organismul este inactila interior. Din vindecarea acestui tip foarte grade scarlatina putem trage concluzia ca boala este si mai bine stapanita in formele ei usoare. Apa, folosita conform prescriptiilor, actioneaza cu siguranta si usurinta.
