Principii generale ale alimentatiei in DZ
Necesarul caloric se va calcula in functie de greutatea actuala, raportat la greutatea ideala si va fi normocaloric la normoponderali, hipocaloric la supraponderali si obezi si hipercaloric la denutriti.
Principiile nutritive r fi asigurate din diverse grupe de alimente (ura 16). Aceasta piramida a alimentatiei asigura pastrarea unei sanatati stabile. Inversarea sau bulversarea ei creeaza dezechilibre metabolice uneori severe. De aceea, in ultimii ani s-a revizuit si regimul
alimentar in diabet, apropiindu-se ca procentaj al pricipiilor nutritive, de regimul nediabeticului. Si individul cu DZ trebuie sa consume aceleasi calorii ca cel fara DZ. Pana nu demult, in diabet,
glucidele au acoperit 40% din necesarul caloric, impunand astfel un
regim hiperlipidic (40% din necesarul caloric) ce grabeste complicatiile vasculare ale diabetului si hiperproteic, ce grabeste complicatiile
renale ale diabetului.
Asigurarea a 50-60% din necesarul caloric de catre
glucide (HC) apropiindu-se astfel cantitativ de ratia alimentara a individului nediabetic.
Diferentierea fata de persoanele fara DZ va consta in calitatea HC Unele alimente contin HC rapid absorbabili (zaharul, tot ce contine zahar, fructele, lactatele). Urmeaza apoi cartoful, pastele fainoase, painea, din care HC se absorb lent. in realitate insa, absorbtia HC este mult influentata de pranzurile mixte, ce contin proteine, lipide,
fibre alimentare. De aceea, multe state din lume permit
zahar si produse zaharoase in cantitati mici (prajituri, tort, inghetata) cu conditia ca ele sa fie ingeiate dupa un pranz mixt si cu conditia autocontrolului (glicemii, glicozurii la domiciliu) cu modificarea tratamentului, in functie de acesta.
Stabilirea unei relatii optime intre injectiile de
insulina si momentul consumarii HC precum si cantitatea de HC consumata.
Ingestia unei cantitati mari de fibre alimentare (40 g pe zi) acestea provenind din legume, cereale, fructe (elul 1). Ele incetinesc absorbtia HC, fixeaza Col, normalizeaza scaunul.
Limitarea consumului de lipide, sub 30% din ratia calorica si a ingestiei de Col sub 300 mg/zi (elul 2). Se recomanda introducerea in
alimentatie a
uleiului de peste, de porumb si de masline.
Proteinele, in cazurile de
diabet nou depistate, r fi scazute la 0,8 g/Kg corp/zi, evitandu-se in continuare, regimurile hiperproteice de alta data.
Copiilor li se r asigura 1,3-l,5 g proteine/Kg corp/zi.
Alcoolul este limitat la pacientii cu DZ la 2 doze/zi la barbati si o doza/zi la femei, totdeauna dupa masa. Este contraindicat la pacientii cu hipoglicemii frecvente, cu boli hepatice, pancreatice, cu hipertrigliceridemie, neuropatie diabetica etc. Se permit: vin sec, tuica, coniac, wisky, dca. Se contraindica bauturile alcoolice dulci. Riscuri ale consumului de alcool: hipoglicemia, neglijarea DZ, risc crescut de neuropatie, de agravare a unei hipertrigliceridemii, de neacordare a primului ajutor in caz de hipoglicemie, datorita suspectarii unei come alcoolice. Creste riscul obezitatii.
Noi pledam, totusi, pentru un consum cat mai mic de alcool, numai in situatii deosebite. In aceste situatii se pot consuma 25-50 ml coniac, wisky, tuica sau 100-200 ml vin sec. Se contraindica consumul de bere, lichioruri, must.
Apa este permisa, in cantitate care satisface senzatia de
sete.
Nu este necesara o alimentatie fara sare, dar se va evita consumul exagerat al acesteia.
Numarul meselor va fi corelat cu tipul tratamentului. in general r fi recomandate 5 mese pentru diabetul de tip 2 (fara insulina) si 6 pentru pacientii sub tratment cu insulina. Aparitia meglitinidelor (NoNorm) si a analogilor de insulina a permis liberalizarea dietei, cu reducerea numarului de mese si independenta fata de un orar fix de masa.
