Calculul
greutatii ideale
Greutatea ideala = 50 + 0,75 (Icm-l50) + (V-20)/4 I = inaltimea in cm V = rsta
La femei rezultatul se inmulteste cu 0,9. Calculul necesarului caloric
Calculul necesarului caloric se efectua in functie de: Efortul fizic:
- in repaus la pal 25 Kcal/Kg corp/zi;
- Munca fizica usoara 25-35 Kcal/Kg corp/zi: » Functionari;
» Conili;
» Pensionari.
- Munca fizica medie 35-40 Kcal/Kg corp/zi:
» Studenti;
» Cadre didactice;
» Tapiteri, legatori;
» Telefoniste;
» Telegrafisti;
» Marochineri.
- Munca fizica grea 40-45 Kcal/Kg corp/zi:
» Tractoristi;
» Morari;
» Brutari;
» Strungari;
» Tamplari;
» Tesatori.
- Munca fizica foarte grea 50-60 Kcal/Kg crap/zi;
» Taietori de lemne;
» Taietori de piatra;
» Fierari-betonisti;
» Mineri;
» Furnalisti;
» Otelari.
Acest tip de efort este interzis pacientilor cu DZ, intrucat ar exista permanent riscul dezechilibrului diabetului.
Sex:
La aceeasi rsta si efort fizic, femeile consuma cu 500-700 calorii/zi mai putin.
Starea fiziologica:
la
gravida diabetica si in timpul alaptarii sunt suficiente 1800-2400 Kcal/zi
Varsta: Necesarul caloric scade pe masura inaintarii in rsta.
Greutatea actuala: Pacientii obezi vor primii pana la normalizarea greutatii cu 500-l000 calorii pe zi mai putin decat necesarul calculat.
Pacientii cu deficit ponderal vor primii un supliment de calorii
zilnic.Impartirea caloriilor pe principii nutritive
Glucidele in
diabet vor acoperii 50-55% din ratia calorica. Deci un individ diabetic care are un necesar caloric de 2000 calorii/zi, primii 1000 de calorii (50%) din glucide.
1 g
glucide elibereaza prin ardere 4 Kcal. Deci 1000: 4 = 250 glucide, consuma zilnic. In general, daca nu sunt complicatii sau alte boli asociate, celelalte principii nutritive nu se mai calculeaza zilnic.
Cand apar complicatii sau boli asociate, medicul fi acela care sili consumul necesar de glucide, lipide, proteine, sodiu si potasiu.
Silirea alimentelor ce pot fi consumate (intocmirea elului cu alimente)
Silirea alimentelor ce vor fi consumate pentru a se asigura ingerarea glucidelor, lipidelor si proteinelor mentionate. Exista trei mari categorii de alimente:
- Alimente ce pot fi consumate necantarite: legume cu continut de glucide (HC) sub 5%; carnea, pestele, branzeturile fermentate, grasimile, smantana.
-Alimente ce pot fi consumate zilnic, cantarite, pentru a asigura
glucidele necesare: painea, cartofii, pastele fainoase, orezul, grisul, faina, malaiul,
leguminoasele uscate, fructele,
legumele cu continut mai mare de 5% glucide, laptele, casul, urda, branza de ci proaspata, iaurtul, sana.
- Alimente interzise: zaharul, ciocolata, prajiturile cu zahar, stafidele, smochinele,
mierea de albine, strugurii, prunele, bananele, curmalele, berea, vinul dulce, mustul, siropurile, racoritoarele cu zahar.
Cantitatea de HC recomandata zilnic pacientilor cu DZ riaza intre 120g/zi (sub aceasta cantitate exista riscul aparitiei acidozei de foame) si 300g/zi, adeseori, la cei denutriti, putandu-se ajunge la 350g/zi (Tabelul 3).
Iata, mai jos (Tabelul 4) alimentele consumate intr-o zi de un pacient cu DZ care necesita 250 g HC si 2000 calorii/zi.
Impartirea pe mese a HC, meniul
La pacientii cu DZ numarul meselor fi de 5-6 pe zi cu atentie deosebita la impartirea pe mese a HC.
Aceasta impartire se face in functie de tipul de tratament.
La cei sub tratament insulinic, rful de actiune al insulinei trebui acoperii de cantitati mai mari de HC. Dupa prazuri foarte bogate au loc cresteri bruste ale glicemiei, cu eliminare crescuta de glucoza in urina. Daca insa cantitatea de HC esle prea mica sau, daca se intarzie masa, exista riscul aparitiei hipoglicemiei.
Iata impartirea HC pe mese pentru un bolnav sub tratament cu 3 injectii de
insulina pe zi:
- Dimineata = 50 g HC ( 20% din cei 250 g HC);
- Gustarea 1 = 25 g HC ( 10%);
- Pranz = 75 g HC (30%);
- Gustarea 2 = 25 g HC (10%);
- Seara = 50 g HC (20%);
- Gustarea 3 = 25 g HC (10%).
Exemplu de meniu cu 250 g HC/zi:
- Ora 7 = 50 g HC
Lapte 250 ml = 10 g HC
Paine 70 g = 35 g. HC
Branza de ci 100 g = 4 g HC
T= 49 g HC -Ora 10,30 = 25 g HC
Parizer 50 g = 0 g HC
Paine 50 g = 15 g HC
Mere 100 g = 10 g HC
T= 25 g HC -Oral3 = 75gHC
supa limpede de legume 5% cu crutoane din 20 g paine
= 10 g HC
cartofi taranesti l00g = 20 g HC
peste rasol lOOg = 0 g HC
salata verde = 0 g HC
paine 50 g = 25 g HC portocale 200 g = 20 g HC T= 75 g HC -Ora 16,30= 25 gHC un ou = 0 g HC mere 100 g= 10 gHC paine 30 g =15 gHC legume 5% 50 g = 0 g HC T= 25 g HC
- Ora 19,00 = 50 g HC
salata asortata 100 g din legume 5%=0 g. HC orez cu lapte:
- lapte 250 ml = 10 g HC
-orezl50g = 30gHC paine 20 g = 20 g HC T= 50 g HC
- Ora 22-23,00 = 25 g HC
cartofi copti 50 g = 10 g HC
paine 20 g = 10 g HC
mere 50 g = 5 g HC
T= 25 g HC
Cand veti sti sa calculati HC veti fi liberi, regimul alimentar fi foarte larg, iar dupa cate luni veti constata ca apreciati greutatea alimentelor foarte corect si veti putea merge linistiti si la o onomastica si la un restaurant cu prietenii.
La pacientii cu DZ de tip 2, mesele pot fi relativ egale, 4-5 mese/zi, intrucat la acesti pacienti pancreasul este incapabil de a raspunde prompt la aportul crescut de zaharuri.
Este deci important sa stiti ca alimentele ce contin HC sunt diferite atal prin concentratia acestora in HC cat si prin rapiditatea cu care acestia sunt absorbiti. Excludeti din ratia dumneavoastra alimentele preparate cu zahar, deoarece contin peste 60% HC, rapid absorbabili, ce induc cresteri brutale ale glicemiei ce nu pot fi acoperite de insulina.
Daca doriti *a consumati prajituri trebui sa inlocuiti zaharul cu ciciamat de sodiu si sa calculati HC pentru fiecare portie, stiind ca:
100 ml lapte = 4g HC
100 g faina = 70gHC
un ou = Og HC
grasimile = Og HC
100 g frisca = 0gHC
100 g mere = lOg HC
Veti calcula deci cati HC are toata prajitura, veti face un numar de portii si veti impartii HC din prajitura la numarul de portii. Modul de preparare a alimentelor (Gastrotehnia)
Aceasta este ultima etapa din elaborare a regimului alimentar.
Alimentele pot fi folosite crude (fructe, legume), iar ca metode de prelucrare termica vor fi folosite: fierberea, gratarul, inabusirea, coacerea. Se recomanda a se renunta la prajeli.
Painea se cantarii neprajita, cartoful poate fi cantarit crud sau fiert. Pastele fainoase, orezul, grisul contin 75 g HC% cand sunt cantarite nefierte. Prin fierbere acestea isi maresc volumul si greutatea, continand 20g HC%, putand fi astfel echilente cu cartoful.In general este recomandat un meniu cat mai riat, cu respectarea piramidei alimentatiei normale, intrucat fiecare grupa de alimente aduce anumite vitamine, saruri minerale, fibre alimentare, proteine, glucide, lipide.Inlocuirea HC din fructe cu HC din lapte (ambele grupe continand HC cu absorbtie rapida) este permisa adeseori, dar nu ca regula, intrucat fructele contin fibre alimentare, vitamine, saruri minerale foarte necesare organismului. De asemenea, nu este permisa excluderea painii din dieta (de teama hiperglicemiei) si inlocuirea ei cu mamaliguta, un aliment ce carenteaza organismul in vitamine (si asa perturbate in diabet) si care a fost incriminata in producerea pelagrei.
Regimul il puteti ria schimband modul de preparare al alimentelor, tipul de fructe consumat, tipul de legume, tipul de paste fainoase. in caz de diabet cu complicatii, diabet plus alta afectiune asociata, regimul alimentar fi silit de medic.
