Suspendarile elastice se caracterizeaza prin sustinerea segmentelor de tratat cu ajutorul unor elemente de lungime riabila, pornind dintr-o pozitie de echilibru.
Cuprins:
Principii mecanice |
sus |
Principiile mecanice ale suspendărilor elastice nu diferă de cele ale suspendărilor pendulare sau axiale, dar integrează īn plus proprietăţile esenţiale ale sistemelor elastice.
Resorturi şi cabluri elastice: modul lor de funcţionare se bazează pe restituirea energiei īnmagazinate datorită elasticităţii. Pentru a fi corect utilizat, materialul trebuie să fie etalonat şi să prezinte un sistem de frīnare care să permită evitarea oricăror distensii sau rupturi.
- Poziţia de echilibru este definită īn funcţie de greutatea membrului şi de cea a resortului.
- Pot fi grupate mai multe resorturi īn acelaşi montaj (fig. 68), fie īn paralel (rezistenţa este dublă, iar alungirea este limitată), fie īn serie (rezistenţa este īnjumătăţită, iar rata alun-girii creşte).
Scripeţi şi contragreutăţi: dacă nu dispunem de resorturi, le
putem īnlocui printr-un montaj alcătuit dintr-un scripete de tracţiune
mobil şi o contragreutate adaptată scopului urmărit (fig. 69), cu condiţia ca mişcările propuse să fie de amplitudine redusă.
Ştim că, īn acest caz, reacţia la nivelul axului (R) scripetelui variază īntre 0 şi 2G, G fiind greutatea sarcinii utilizate (vezi paragraful 2.2.2, dedicat terapiei cu scripeţi).
Poziţia de echilibru este definită īn funcţie de greutatea segmentului, de unghiul format de cele două capete ale cablului şi de greutatea sarcinii.
Principii de montaj |
sus |
Pot fi aplicate toate tipurile de montaj folosite şi īn suspendările fixe, principiile rămīnīnd aceleaşi.
Pentru a evita tatonările, este bine de ştiut că fiecare segment al trupului are o greutate constantă īn raport cu greutatea totală a corpului (fig. 70).
Să notăm, īn sfīrşit, că marea mobilitate dată de sistem presupune o bună cunoaştere a exerciţiilor de către pacient.
Aplicaţii terapeutice |
sus |
Suspendările elastice permit:
- mobilizarea membrelor īn mişcări de mare amplitudine ;
- eliberarea terapeutului de sarcina de a susţine greutatea membrului de tratat, pentru a executa mobilizări pasive şi mobilizări active cu ajutor sau cu rezistenţă;
- adoptarea unor poziţii odihnitoare ;
- creşteri ale amplitudinii articulare prin aplicarea tehnicii de contracţie-relaxare;
- relaxarea musculară prin oscilaţii repetate; - facilitarea sau inhibarea unei mişcări ;
- declanşarea unui reflex de īncordare provocat de revenirea elastică a resorturilor.
Exemple de montaj īn suspendare elastică |
sus |
- Flexia-extensia trunchiului pe membrele inferioare: suspendarea trunchiului cu ajutorul unor resorturi aşezate īn paralel, la un subiect aflat īn decubit dorsal şi avīnd membrele inferioare imobilizate, īn aceste condiţii, o serie de contracţii musculare de mică intensitate sīnt suficiente pentru a pune īn mişcare un segment de o greutate relativ mare īn caz de paralizie gravă (fig. 71).
- Mobilizarea şoldului: unul dintre membrele inferioare ale subiectului (aflat decubit lateral) este suspendat cu ajutorul unor resorturi etalonate şi este menţinut īn echilibru, facilitīndu-se astfel mobilizarea şoldului īn cele trei grade de libertate (fig. 72).